Robotul Minerva ca: 
Pe piața imobiliară comercială, perspectivele pentru anul 2023 sunt de reducere a tranzacțiilor față de anul anterior, având în vedere volumul redus de livrări ale proiectelor noi, cât și nivelul ridicat de incertitudine, potrivit Raportului asupra Stabilității Financiare, dat recent publicității de BNR.
Din punct de vedere regional, cea mai lichidă piață continuă să fie București, contribuind la peste două treimi din volumul tranzacțiilor, urmat de orașe precum Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Pitești și Ploiești. După destinația investiției, cele mai multe sunt orientate către clădiri de birouri (62 la sută, aceasta fiind și cel mai lichid segment), urmate de spațiile pentru comerț cu amănuntul (24 la sută) și de cele industriale (doar 7 la sută). Randamentele prime ale investițiilor pe segmentele acestei piețe sunt asemănătoare (în jur de 7,5 la sută pentru segmentele industrial și comercial și de 7,25 la sută pentru clădirile de birouri), în ușoară creștere față de anii anteriori pe anumite segmente, ca urmare a creșterii costului de finanțare și a aversiunii mai ridicate la risc. În ceea ce privește costul cu chiriile, acestea au avansat de asemenea pe toate segmentele din categoria prime.
Tranzacțiile pe piața imobiliară comercială au ajuns la un nivel istoric în 2022, de 1,23 miliarde de euro (36 la sută creștere față de anul anterior și 25 la sută creștere față de perioada pre-pandemică), menținându-se însă semnificativ sub nivelul înregistrat în Polonia (5,7 miliarde de euro) și în linie cu evoluția piețelor din Cehia (1,5 miliarde de euro) și Ungaria (1 miliard de euro). Investițiile din primele
trei luni ale anului au cumulat 135 milioane de euro, indicând o încetinire a activității tranzacționale.
BNR anunță că, la nivel european, BCE preconizează o posibilă corecție pe piața imobiliară comercială în perioada următoare, în special ca urmare a înăspririi condițiilor financiare. Corecțiile pe acest segment ar putea conduce la potențiale pierderi pentru investitori și la o diminuare a valorilor garanțiilor asociate creditelor, cu implicații și pentru sectorul bancar. În acest context, Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS) a emis o nouă recomandare în luna ianuarie 2023 privind piața imobiliară comercială, care include un set de patru sub-recomandări adresate autorităților naționale.
Recomandarea este conturată pe următoarele patru obiective: îmbunătățirea cadrului de monitorizare a riscurilor provenite din acest segment, asigurarea de practici solide de finanțare, creșterea rezilienței instituțiilor financiare și dezvoltarea de instrumente legate de activitatea din acest sector, care să fie armonizate la nivelul UE. Raportul CERS privind vulnerabilitățile din sectorul imobiliar comercial din Spațiul Economic European arată că sectorul este expus la riscurile ciclice care caracterizează situația actuală, respectiv inflația ridicată, înăsprirea condițiilor financiare, precum și estimările reduse de creștere economică.
Pe plan local, indicele de activitate în construcții a revenit pe creștere din a doua jumătate a anului trecut, rata de creștere ajungând la 17 la sută pentru aprilie 2022-martie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut, încetinind însă cu 4 puncte procentuale față de maximul înregistrat cu 3 luni anterior.
Perspectivele viitoare sunt de încetinire a activității având în vedere reducerea cu 14 la sută a suprafețelor utile pentru autorizațiile de construire ce au fost emise în T1 2023 comparativ cu T1 2022. Presiunile privind costurile materialelor s-au redus, indicele de cost în construcțiile rezidențiale majorându-se cu 8 la sută la martie 2023 față de martie 2022, în scădere cu 12 puncte procentual față de ritmul de creștere înregistrat la iunie 2022 comparativ cu iunie 2021.
Clădiri verzi
Comisia Europeană estimează că segmentul clădirilor este responsabil de 40 la sută din consumul de energie la nivelul UE și de 36 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din energie. De asemenea, 75 la sută din stocul de clădiri al UE nu este eficient din punct de vedere energetic. Astfel, pentru reducerea consumului de energie și a dependenței față de importurile de energie din Rusia, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri, printre care și încurajarea renovării stocului de clădiri,
prin revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, în linie cu obiectivul de reducere cu 55 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest context al necesității de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera și consumul de energie din sectorul construcțiilor, dar și a cerințelor ESG care vizează sectorul companiilor, pe segmentul clădirilor comerciale din România se observă o utilizare
mai ridicată a diferitelor standarde internaționale de certificare a clădirilor comerciale cu privire la performanța energetică și de mediu.
Conform datelor furnizate de JLL, stocul clădirilor de birouri este cel mai modern din punct de vedere al standardelor de mediu (89 la sută dintre acestea sunt certificate), urmat de spațiile pentru comerț cu amănuntul și de cele industriale (49 la sută, respectiv 40 la sută dețin astfel de certificări). La nivel regional, clădirile de birouri și spațiile industriale din București sunt mai durabile din punct de vedere al mediului , în timp ce pe segmentul pentru comerț cu amănuntul, cele mai multe clădiri verzi certificate se află în județele Timiș, Cluj și Brașov, conform datelor JLL.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
