1.7 C
București
luni, decembrie 6, 2021

Imobiliare – ULTIMA ORĂ Transferul gratuit al terenurilor de la Romexpo a fost adoptat rapid în Senat, prin voturile PSD-PNL-UDMR. Sesiune de plen convocată ad hoc, acuzații între partide – Sinteza

8 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... ”Terenurile proprietate privată a statului transmise in folosința gratuită a Camerei de Comerț și Industrie a României până la data intrării in vigoare a prezentei legi și care nu sunt revendicate... (3) Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate pentru terenurile prevăzute la alin.(1) şi, respectiv, în termen de 30 de zile de la data soluţionării definitive a cererilor de revendicare, pentru terenurile prevăzute la alin.(2)... (4) Terenurile dobândite de Camera de Comerț și Industrie a României în condiţiile prezentei legi nu pot fi vândute/ipotecate şi nu li se poate schimba destinaţia stabilită conform alin.(1) timp de 49 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate.” (5) Nerespectarea dispoziţiilor alin... Camera de Comerț precizează că terenul aferent Complexului Expozițional Romexpo este deja în folosința CCIR până în anul 2053, potrivit unor hotărâri de lege din anul 2004 prin care s-au dispus transmiterea unor terenuri în suprafață de 9,83 ha și... (1) sau după caz, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de constatare a nulităţii actului juridic încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor alin.(5).

Senatul, prin voturile PSD, PNL și UDMR, a adoptat miercuri, într-o sesiune de plen convocată ad hoc, proiectul de lege privind transferul gratuit a 46 hectare de teren aparținând Romexpo către Camera de Comerț și Industrie a României. Proiectul fusese avizat cu o zi înainte de comisia economică, la solicitarea acelorași partide, iar raportul favorabil, căruia i s-au opus senatorii USR și AUR, a fost redactat chiar înainte de reunirea plenului Senatului.

Proiectul va fi transmis acum spre dezbatere și vot final Camerei Deputaților.

De ce este important: Partidele din fosta coaliție de guvernământ, USR și PNL, se află pe poziții radical opuse în ceea ce privește proiectul de lege prin care dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo ar fi transmis în mod gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României, care le deține acum doar în folosință gratuită. La solicitarea șefului statului de reexaminare a proiectului, PNL a depus amendamente despre care susține că răspund observațiilor președintelui și care stabilesc drept garanție un termen de 40 de ani în care Camera de Comerț să dezvolte un proiect de dezvoltare durabilă în sprijinul mediului de afaceri, în caz contrar terenurile revenind statului.

De asemenea important: La Romexpo este pregătită o investiție de aproape 3 miliarde euro – anunțată în premieră de Profit.ro – în cel mai mare plan din București și unul din cele mai mari în România: cele mai înalte clădiri, cea mai mare piață, cel mai mare coworking.

Mai este interesant: După cum a relatat exclusiv Profit.ro, Comisia Europeană a solicitat autorităților române explicații cu privire la proiectul de lege prin care dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo ar fi transmis în mod gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României, care le deține acum doar în folosință gratuită. Bruxelles-ul a întrebat autoritățile de ce folosința gratuită a terenului, pentru o perioadă de 49 ani, acordată în anul 2004, nu ar constitui deja ajutor de stat. Mai mult, Comisia apreciază că noua lege prevede atribuții clare pentru CCIR în sensul de întreprindere și implicare în proiecte de afaceri.

Conform documentelor analizate de Profit.ro, Comisia Europeană a fost sesizată în urma unei plângeri formulate de o mare firmă de avocatură din SUA, cu reprezentanță și la Bruxelles, în numele unui client privat.  

Acuze între partide

Întocmirea unui raport asupra proiectului de lege nu se afla pe ordinea de zi a comisiei economice de marți, dar senatorii PNL, PSD și UDMR au votat pentru suplimentarea ordinii de zi cu discutarea și adoptarea unui raport asupra inițiativei legislative prin care sunt transferate 46 de hectare de teren de la Romexpo către Camera de Comerț și Industrii a României pentru proiectul imobiliar derulat împreună cu Iulian Dascălu.

Raportul comisiei economice a fost adoptat cu voturile senatorilor PSD, PNL și UDMR, senatorii USR și AUR votând împotrivă.

Miercuri dimineață, reprezentanții PNL, PSD și UDMR au convenit organizarea unei sesiuni de plen a Senatului, care nu fussese programată pentru ziua respectivă și în care să se dezbată și voteze doar patru proiecte legislative, printre care și cel privind transferul terenurilor Romexpo.

La dezbaterea din plen, senatorii USR au susținut încă o dată că transferul gratuit înseamnă de fapt un ”tun imobiliar”, arătând că terenurile trebuie să fie valorificate prin licitație publică, așa cum prevede Codul administrativ.

Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, autor al amendamentelor propuse acum, a susținut că dacă au astfel de dovezi, senatorii USR trebuie să se adreseze organelor competente și să vină cu dovezi, afirmând în schimb că poziția USR ar fi motivată de interesele unui ”dezvoltator imobiliar”, acuzație respinsă vehement de grupul USR, care a solicitat probarea afirmațiilor.

”Dacă știm că există o chestie de genul ăsta, mergem, facem o plângere și instituțiile statului vor lămuri această problemă, da?! În ciuda faptului că se știe foarte clar că în spatele acțiunilor grupului USR există un interes cât se poate de evident al unui mare dezvoltator, niciodată nu mi-am permis să vin în spațiul public să folosesc nume sau să fac altceva”, a declarat Daniel Fenechiu.

Pozițiile ministerelor

Profit.ro a relatat că Ministerul Finanțelor Publice nu susține transferul gratuit al terenurilor Romexpo către Camera de Comerț și Industrie a României, considerând că nici legislația în vigoare nu permite acest lucru, în timp ce Ministerul Justiției apreciază că noile amendamente aduse proiectului de lege contravin normelor de drept. Totodată, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care este administratorul acestor terenuri, se află în litigii cu pretenții de retrocedare pentru circa jumătate din terenurile care fac obiectul legii, iar Consiliul Concurenței recomandă ca transferul dreptului de proprietate să fie condiționat de avizul Comisiei Europene, care va evalua dacă nu reprezintă un ajutor de stat.

Acestea au fost poziții și informații exprimate oficial de către reprezentanții instituțiilor menționate în cadrul unei dezbateri organizate de comisia economică, industrii și servicii din Senat cu privire la proiectul de lege privind transferul gratuit al terenurilor Romexpo către Camera de Comerț și Industrie a României.

Ministerul Justiției a arătat că amendamentele formulate, cu prilejul reexaminării legii, nu respectă normele de drept, vehiculând chiar concepte – referitoare în special la nulitatea unei hotărâri de guvern prin care se aprobă transferul terenurilor – care nu se regăsesc în teoria dreptului.

În acest context, întrebat de senatorul PSD Daniel Zamfir dacă poziția ministerului este că amendamentele propuse sunt proaste sau nu sunt bine făcute, secretarul de stat Mircea Ursuța a arătat că aprecierea senatorului este corectă.

Ministerul Finanțelor Publice a precizat că se opune transferului gratuit al terenurilor, cu atât mai mult cu cât Codul Administrativ stabilește că 

Finanțele arată și că, din punct de vedere al garanțiilor solicitate de președinte, nu sunt cunoscute cu exactitate ce activități economice, construcții, ce obiective de investiți sunt prevăzute și care vor fi rezultatele economice și financiare.

Prin urmare, Ministerul Finanțelor Publice consideră că terenurile ar trebui transferate din proprietatea privată a statului doar conform legii actuale, respectiv prin vânzarea bunurilor din domeniul privat al statului prin licitație publică, deci prin transfer cu titlu oneros și nu gratuit.

La rândul său, Consiliul Concurenței recomandă ca, înaintea adoptării proiectului, ”să se clarifice împreună cu CE fie lipsa carcaterului de ajutor al transferului terenului cu titlu gratuit (…) și obținerea unei decizii care constată că măsura nu constituie ajutor, fie obținerea unei decizii de autorizare a ajutorului”.

”În ipoteaza în care procesul legislativ nu poate fi întârziat, recomandăm ca, în proiectul de lege, să fie condiționat transferul dreptului de proprietate de obținerea certitudinii juridice din partea Comisiei Europene, aceasta având competența exclusivă de a analiza dacă mpsura constituie ajutor de stat și de a evalua compatibilitatea acesteia cu piața internă”, se arată în punctul de vedere transmis Parlamentului de Consiliul Concurenței și analizat de Profit.ro. 

Terenuri în litigiu 

Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care administrează circa 36,4 hectare din cele 46 propuse pentru transfer gratuit, a arătat că pentru 21 de hectare se află în litigii pentru restituirea acestora sau pentru compensarea cu terenuri în aceeași incintă.

Conform datelor transmise Legislativului de RA-APPS și analizate de Profit.ro, împotriva regiei ar fi fost promovate 12 acțiuni doar de către Jockey Club, care ar fi solicitat și altor proprietari măsuri reparatorii pentru un total de 62 de hectare, reprezentând fostul Hipodrom de Galop.

Proiectul de lege prevede că, pentru terenurile în cazul cărora există cereri de restituire în curs de soluționare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către Camera de Comerț și Industrie a României se face numai după clarificarea regimului lor juridic.

Reprezentanții RA-APPS au arătat că, în prezent, regia face aceste demersuri în instanță din resurse proprii, iar un eventual transfer al terenurilor, în urma soluționării în instanță, ar implica cheltuirea acestor resurse nu în beneficiul statului, ci al unei entități private, fără ca RA-APPS să își poată recupera aceste costuri.

Situația actuală

Camera de Comerț si Industrie a României beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în anul 2053, de un drept de folosință gratuită asupra terenurilor corespunzătoare Complexului Expozițional Romexpo constituit din construcțiile aflate în proprietatea Romexpo și amplasate pe terenul acordat în folosință gratuită Camerei de Comerț și Industrie a României.

Proiecut de lege, semnalat de Profit.ro încă de la inițierea acestuia, a fost adoptat în septembrie anul trecut și viza o modificare mai largă a Legii camerelor de comerț, plecând de la situația centrului expozițional Romexpo. Proiectul prevede că dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo va fi transmis în mod gratuit Camerei de Comerț si Industrie a României, care le deține acum doar în folosință gratuită. Proiectul a fost inițiat de PMP, dar susținut atât de PSD, cât și de PNL. 

Președintele Iohannis a retrimis, la finalul lunii martie, Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege, după publicarea, la începutul lunii martie, a deciziei Curții Constituționale, care a admis sesizarea de neconstituționalitate asupra proiectului formulată de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale USR, UDMR.

Decizia Curții Constituționale a fost luată în majoritate, cu argumentul că în cazuri speciale Parlamentul poate legifera și cu privire la transferul unor terenuri aflate în proprietatea privată a statului, care în mod normal sunt reglementate prin Codul Administrativ și Codul Civil. Majoritatea judecătorilor CCR a considerat că ar fi vorba de un caz special, în care Parlamentul se poate pronunța și decide, în timp ce doi judecători, fostul ministru al Justiției Mona Pivniceru și fostul șef al DNA Daniel Morar, au făcut opinie separată, subliniind că legislativul nu poate legifera într-un caz specific, și anume cu privire la un teren specific și tipul de tranzacție, care sunt reglementate deja prin legi specifice.

În urma deciziei CCR, nici UDMR, nici PSD nu s-au mai exprimat împotriva proiectului.

Investiția de aproape 3 miliarde euro este pregătită după ce Romexpo a ajuns la o înțelegere cu dezvoltatorul ieșean Iulian Dascălu, generând nemulțumirea NEPI Rockastle, de asemenea interesat de proiect.

În toamna anului trecut, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), o organizație reprezentativă a mediului de afaceri, a transmis că dezaprobă decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private. Potrivit CDR, decizia este lipsită de fundament economic, de transparență procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă, ceea ce conferă acestei decizii un caracter îndoielnic și ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului.

Disputa din Parlament

Anul trecut, proiectul de lege a fost propus inițial în Senat pentru respingere de către comisia de industrii, dar, fiind retrimis la comisie pentru un raport suplimentar, în cele din urmă a fost adoptat în mod tacit în luna iulie a anului trecut.

În Camera Deputaților, PSD și PNL au căzut de acord să îl voteze în prima ședință de vot a noii sesiuni legislativ. Astfel, formei adoptate în comisia de industrii, a cărei propunere a fost adoptată și de comisia juridică a Camerei Deputaților, forma adoptată a proiectului prevede dispozițiile de mai jos.

(1) Terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţa gratuită a Camerei de Comerț și Industrie a României până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României, în vederea desfăşurării exclusiv a activităţii specifice cu caracter de continuitate.

(2) În cazul terenurilor menţionate la alin.(1) pentru care există cereri de restituire în curs de soluţionare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către Camera de Comerț și Industrie a României se face numai după clarificarea regimului lor juridic. 

(3) Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate pentru terenurile prevăzute la alin.(1) şi, respectiv, în termen de 30 de zile de la data soluţionării definitive a cererilor de revendicare, pentru terenurile prevăzute la alin.(2). 

(4) Terenurile dobândite de Camera de Comerț și Industrie a României în condiţiile prezentei legi nu pot fi vândute/ipotecate şi nu li se poate schimba destinaţia stabilită conform alin.(1) timp de 49 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate.” 

(5) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) – (4) atrag nulitatea absolută a hotărârii de transmitere a proprietăţii şi repunerea în situaţia anterioară. 

Liderul deputaților USR, Cătălin Drulă, a susținut, în acest context, că ar fi vorba de un ”tun imobiliar” inițiat de  PMP și susținut de PNL și PSD, deoarece terenuri în valoare de până la 400 milioane de euro sunt transmise din proprietatea publică a statului în proprietate privată în mod neconstituțional., în loc de a fi licitate și vândute la cel mai bun preț.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, care a susținut proiectul, a afirmat în schimb că ar fi vorba de o situație similară terenurilor Academiei Române, iar scopul transferului este de dezvoltare a activităților expoziționale.

Deși UDMR a atacat împreună cu USR proiectul la Curtea Constituțională, reprezentanții acestei formațiuni și-au schimbat poziția și susțin că, în urma deciziei Curții, care a respins obiecțiile (de încălcare a bicameralismului, neprezentării unui studiu de impact, neclarității legii, legiferării unui caz particular și instrăinării ilegale a unui bun public), legea trebuie votată, chiar și amendată, de către Parlament.

Aceeași poziție a fost exprimată și de senatorii PSD, care consideră că, dacă obiecțiile respective au fost respinse de Curte, acum Parlamentul ar fi obligat să adopte proiectul de lege.

Întrebat de Profit.ro pe această temă, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a arătat că Parlamentul este suveran din punct de vedere al legiferării, iar în practică au existat cazuri în care proiecte de legi, admise drept constituționale în urma unor sesizări, nu au mai fost adoptate de Parlament sau chiar au fost respinse prin vot.

În cazul de față, Augustin Zegrean susține că Parlamentul poate decide, în urma solicitării președintelui de reexaminare, fie să adopte proiectul, cu sau fără amendamente în sensul celor solicitate de șeful statului, fie să îl respingă.

În urma solicitării președintelui, ajuns la Senat pentru reexaminare, proiectului i-ar fi trebuit întocmit raport pentru votul din plen de către comisia economică, industrii și servicii, condusă de senatoarea USR-PLUS Slivia Dinică. Comisia juridică, condusă de senatoarea PNL Laura Scântei, a solicitat să fie co-raportoare la proiect.

Între timp, comisia juridică a întocmit un raport proiectului de lege, iar liberalii, în luna iunie, au solicitat în Biroul Permanent al Senatului ca raportul asupra proiectului de lege să nu mai fie întocmit și de către comisia condusă de USR-PLUS, pe motiv că s-ar fi depășit termenul limită stabilit pentru întocmirea documentului.

Conducerea Senatului a respins solicitarea liberalilor, dar a stabilit ca termen limită o săptămână pentru votul proiectului, respectiv 7 iunie, termen care nu a fost însă respectat.

”Nu putem oferi 400 milioane euro cadou unei instituții private pentru perspectiva unui proiect de dezvoltare, probabil necesar și util, fără îndoială, pentru România. Trebuie să existe o valorificare, un beneficiu și pentru statul român. E de neacceptat ca statul român să nu primească niciun ban și să ofere din proprietatea sa un cadou de cel puțin 400 milioane euro în București”, a arătat anterior fostul lider USR, Dan Barna.

Amendamentele adoptate

Prin cererea de reexaminare, șeful statului a solicitat garanții că scopul/finalitatea transferului dreptului de proprietate cu titlu gratuit asupra terenurilor în favoarea CCIR va fi reprezentat de “punerea în aplicare a proiectului de dezvoltare”.

Rămâne în sarcina legiuitorului obligația ca, în momentul în care stabilește că transferul de proprietate supus discuției reprezintă o  să reglementeze prin lege și un mecanism juridic de natură să ofere garanții suficiente cu privire la  a solicitat șeful statului.

Liberalii consideră că au răspuns acestei solicitări stabilind un termen de 40 de ani pentru realizarea proiectului de dezvoltare.

”Terenurile proprietate privată a statului transmise in folosința gratuită a Camerei de Comerț și Industrie a României până la data intrării in vigoare a prezentei legi și care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit in proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României, în scopul desfășurării exclusiv a activității specifice cu caracter de continuitate și al realizării în termen de maxim 40 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietatede proiecte de dezvoltare urbană durabilă pe terenurile respective, menite să susțină mediul de afaceri”, este amendamentul formulat de liberali și votat în comisia juridică.

Liberalii au dezvoltat și condiția ca terenurilke dobândite de Camera de Comerț să nu poată fi ipotecate și să nu li se schimbe destinația stabilită timp de 49 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate. 

Amendamentul propus prevede că terenul ”nu poate fi vândut, donat, adus ca aport la capitalul social al unei societăți comerciale sau dat în plată pentru stingerea unor obligații și nu fi ipotecat timp de 49 de ani de la data dobândirii, iar destinația terenurilor (…) nu poate fi schimbată în același termen, sub sancțiunea nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare, de ipotecare sau de schimbare a destinației terenurilor”.

Președintele Iohannis a mai arătat că ”deși statul este liber să dispună de proprietatea sa privată, inclusiv prin transmiterea cu titlu gratuit ca orice alt titular al dreptului de proprietate privată, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată a statului impune din partea autorităților ce dețin prerogativa dispoziției cu privire la acest drept  față de cea a unui proprietar de drept privat obișnuit”.

Și la această solicitare PNL consideră că a răspuns stabilind, printr-un alt amendament, ca Guvernul României, la inițiativa Secretariatului General al Guvernului, să verifice îndeplinirea condițiilor legale și apoi să adopte hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenurilor, dar tot în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi.

Liberalii mai susțin, printr-un ultim amendament, că soluționează și o altă critică din cererea de reexaminare, și anume cea privind nulitatea absolută a hotărârii de guvern având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate.

Acum, articolul respectiv este formulat astfel: ”Terenurile dobândite de Camera de Comerț și Industrie a României în condițiile prezentei legi nu pot fi vândute/ipotecate și nu li se poate schimba destinația stabilită conform alin. (1) timp de 49 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate”.

Noua redactare propusă de PNL este: ”Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) și (2) atrage nulitatea absolută, totală sau parțială, a hotărârii de guvern adoptate în condițiile alin. (3) și repunerea în situația anterioară, cu consecința revenirii în proprietatea privată a statului a terenurilor care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi transmise cu titlu gratuit în baza prezentei legi”.

”Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) constând în nerealizarea de proiecte de dezvoltare durabilă pe terenurile transmise în proprietate în baza prezentei legi în termenul prevăzut la alin. (1), precum şi nerespectarea dispoziţiilor alin. (5) se sancţionează cu inexistenţa de drept, totală sau parţială, a hotărârii de transmitere cu titlu gratuit a dreptului de proprietate şi repunerea în situaţia anterioară, cu consecinţa revenirii în proprietatea privată a statului, libere de orice drepturi constituite asupra lor, a terenurilor care nu au fost incluse într-un proiect de dezvoltare urbană durabilă sau cu privire la care nu au fost respectate oricare dintre interdicţiile menţionate la alin. (5) anterior împlinirii termenului. În cel mult 30 zile de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (1) sau după caz, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de constatare a nulităţii actului juridic încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor alin.(5), Guvernul României, la iniţiativa Secretariatului General al Guvernului, va adopta o hotărâre prin care va constata inexistenţa hotărârii de transmitere cu titlu gratuit a dreptului de proprietate în condiţiile legii şi va înscrie în inventarul bunurilor aparţinând domeniului privat al statului terenurile revenite în proprietatea statului. Hotărârea de guvern emisă în temeiul alin. (6) poate fi atacată în condiţiile legii”. (senator Daniel Fenechiu)

Alineatul 1 privește respectarea termenului de 40 de ani pentru realizarea proiectului de dezvoltare, iar alineatul 5 prevede interdicția de schimbare a destinației terenului.

CCIR ar trebui tratată ca firmă, conform Comisiei Europene

Documente oficiale analizate de Profit.ro arată că proiectul de lege a intrat în atenția Comisiei Europene, care, printr-o scrisoare, transmisă în 12 martie, cere autorităților române să explice motivul pentru care Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) nu ar trebui considerată o întreprindere, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, fiind astfel exceptată de la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

Comisia a observat că ”pe pagina sa de internet, Camera de Comerț și Industrie din România face publicitate serviciilor pe care le oferă: posibilitatea de a închiria săli de conferință sau spații de birouri, organizarea de evenimente, cursuri de afaceri și ateliere”. De asemenea, sunt prezentate ”societățile pe care le deține și alte produse sau servicii pe care le vinde: CCR vinde cărți de afaceri și fumizează servicii comerciale contra cost, cum ar fi „certificatele partenerilor de risc”, care sintetizează infonnații complexe bazate pe rezultatele financiare ale întreprinderilor, necesare pentru luarea deciziilor privind aspectele comerciale și gestionarea riscurilor”.

”Vă rugăm să explicați în detaliu motivul pentru care CCIR nu ar trebui considerată o întreprindere, ținând seama de jurisprudența CJUE, menționată mai sus. Vă rugăm să explicați, de asemenea, motivul pentru care CCR este exceptată de Ia normele privind ajutoarele de stat, având în vedere activitățile sale ce constau în furnizarea de servicii și bunuri pe o piață în concurență cu operatori care urmăresc obținerea de profit”, arată Comisia Europeană.

Folosința gratuită a terenurilor Romexpo, posibil ajutor de stat

Bruxelles-ul mai arată că terenurile Romexpo au fost folosite gratuit de către CCIR, începând cu 2004, pentru activități de interes public, cum ar fi târguri și expoziții.

”Vă rugăm să explicați de ce dreptul de folosința gratuită a terenului, pentru o perioadă de 49 ani, nu ar implica un avantaj selectiv în sensul normelor privind ajutoarele de stat, având în vedere activitățile economice pe care CCIR fe desfășoară alături de eventualele activități de interes public. În plus, vă rugăm să furnizați toate actele juridice relevante (sau un link web) și orientările administrative privind orice obligații de interes public care ar justifica folosința gratuită a terenului drept compensație pentru Servicii de Interes Economic General (SIEG) și ar demonstra că valoarea folosinței gratuite nu compensează în mod excesiv costul prestării SIEG și nici nu subvenționează vreuna dintre activitățile economice secundare pe care le desfășoară CCR”, solicită Comisia.

Comisia Europeană mai consideră că proiectul de lege prin care se acordă dreptul de proprietate asupra terenului public conferă, de asemenea, noi drepturi și competențe CCR, cum ar fi: posibilitatea de a fi implicat în alte forme de asociere economică în scopul desfășurării activităților sale, inclusiv prin punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare urbană durabilă care vizează susținerea mediului de afaceri.

”Vă rugăm să clarificați și să explicați de ce noile atribuții conferite CCIR nu s-ar califica drept activități economice în sensul jurisprudenței instanțelor europene și de ce, în ceea ce privește aceste activități, CCIR nu s-ar califica drept întreprindere în sensul legislației privind ajutoarele de stat, de vreme ce CCIR ar oferi bunuri și servicii pe piețe competitive, cum ar fi proiectele de dezvoltare imobiliară și urbană”, mai cer funcționarii Comisiei.

Regulile de ajutor de stat sunt aplicate în toate situațiile în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art. 107 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu aceste prevederi, este considerată ajutor de stat orice măsură care îndeplinește, cumulativ, următoarele criterii: i) este acordată de stat sau din resurse de stat, inclusiv din resurse ale unităților administrativ-teritoriale; ii) favorizează anumite întreprinderi sau sectoare; iii) distorsionează sau amenință să distorsioneze concurența; iv) afectează comerțul între statele membre.

Consiliul Concurenței: Se poate ajunge la investigare oficială și suspendarea dreptului de folosință 

Într-un document oficial analizat de Profit.ro, Consiliul Concurenței atenționează că, în cazul în care forul european nu primește suficiente informații, serviciile sale ar putea fi obligate să propună emiterea unei decizii de furnizare a informațiilor, iar ulterior s-ar putea ajunge și la plata unor despăgubiri de către statul român.

”În situația în care serviciile Comisiei nu primesc informații de la autoritățile române care să clarifice aceste aspecte, ar putea fi deschisă procedura oficială de investigare, în baza informațiilor disponibile. În acest caz, Comisia poate adopta o decizie prin care să solicite statului membru să suspende acordarea oricărui ajutor ilegal până la adoptarea de către Comisie a unei decizii privind compatibilitatea ajutorului cu piața internă, iar dacă ajutorul a fost acordat, după ce îi acordă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile, Comisia poate adopta o decizie prin care îi solicită statului membru recuperarea provizorie a oricărui ąjutor ilegal, până la adoptarea unei decizii privind compatibilitatea ajutorului cu piața internă, dacă sunt îndeplinite toate criteriile următoare: (a) în conformitate cu o practică consacrată, nu există îndoieli cu privire la caracterul de ajutor al măsurii în cauză; (b) o intervenție este urgentă; (c) există un risc serios de prejudiciere semnificativă și ireparabilă a unui concurent”, arată Consiliul Concurenței.

Autorii proiectului precizează însă că, în baza legislației actuale, Camera de Comerț și Industrie a României nu poate valorifica dreptul său de folosință gratuită în vederea demarării ”amplelor obiective investiționale propuse”, autorizațiile de construire/desflințare fiind acordate doar titularilor de drepturi reale principale.

Prin urmare, proiectul prevedea inițial transmiterea cu titlu gratuit a acestor terenuri în proprietatea Camerei de Comerț, sub condiția neschimbării destinației și înstrăinării acestora pentru 30 de ani. 

”Noua dezvoltare aferentă zonei Complexului Expozițional Romexpo este gândită ca un parc expozițional permanent cu funcțiune multiplă, cu capacitatea de a concentra evenimentele expoziționale majore, naționale și internaționale, prin poziția strategică în centrul de business al capitalei României, constituind punctul de întâlnire pentru publicul larg, oamenii de afaceri, reprezentanții mediului guvernamental și legislativ, academic, asociativ, profesional, al cercetătorilor etc. Pavilionul Central Romexpo va fi parte integrantă a noii dezvoltări, care are premisele de a avea un impact major asupra traiectoriei de evoluție a capitalei, precum și potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întreaga Europă”, susțin inițiatorii proiectului.

Poziția Camerei de Comerț

De partea cealaltă, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a transmis că proiectul prin care statul îi dă dreptul de utilizare gratuită a terenurilor Romexpo timp de 49 de ani a trecut testul constituționalității, iar o eventuală vânzare a lor va necesita plata unor despăgubiri de 300 de milioane de euro către CCIR. 

Camera de Comerț precizează că terenul aferent Complexului Expozițional Romexpo este deja în folosința CCIR până în anul 2053, potrivit unor hotărâri de lege din anul 2004 prin care s-au dispus transmiterea unor terenuri în suprafață de 9,83 ha și, respectiv, de 403.867 mp, proprietate privată a statului, din administrarea Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum și darea în folosința gratuită a Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, pe o perioadă de 49 de ani, a terenului corespunzător.

„Arătăm încă o dată faptul că, Guvernul României, prin H.G. nr. 501/2010, a încercat să retragă CCIR inclusiv dreptul de folosință gratuită asupra acestor terenuri, însă, ca urmare a Deciziei nr. 3522/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (I.C.C.J.) – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, irevocabilă, pronunțată în Dosarul nr. 6370/2/2010, în ședința publică din 19 martie 2013, instanța supremă a anulat hotărârea Guvernului și a consfințit dreptul CCIR de utilizare gratuită a acestor terenuri pentru 49 de ani”, potrivit CCIR.

CCIR afirmă că tot ceea ce se regăsește deasupra terenurilor Romexpo, și anume: platforme betonate, clădiri, hale etc. reprezintă proprietate privată. „În consecință, orice încercare a statului de a vinde acest teren ar putea fi făcută numai cu despăgubirea prealabilă și la justa valoare a CCIR, estimată, conform discuțiilor din comisiile de specialitate din Parlament, la 300 de milioane de euro (mult peste prețul pieței în ceea ce privește valoarea terenului)”, potrivit instituției.

CCIR a dat între timp și detașii despre proiectul de la Romexpo și arată că doar într-o fază de construcție de până la cinci ani, dezvoltarea noului Romexpo va genera 202,15 milioane de euro la bugetul local și național. În plus, în perioada de funcționare, într-un singur an, noul Romexpo va contribui cu 345,24 milioane de euro la bugetul de stat.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!