5.8 C
București
marți, ianuarie 18, 2022

IT & E-commerce – Start-up-urile trebuie să tatoneze întâi pieţele din afara UE şi să îşi facă bine temele cu privire la legislaţie până să înceapă să aibă business pe acele pieţe – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

Start-up-urile de tehnologie locale care vor să se extindă în afara Europei trebuie să analizeze întâi foarte bine pieţele pe care vor să intre direct, atât din punctul de vedere al legislaţiei în vigoare şi al relaţiilor internaţionale... Nu interesează în general pe nimeni funcţionalităţi, ci interesează desigur valoarea pe care o generează acel produs sau serviciu.” Totodată, Daniel Homorodean a atras atenţia asupra faptului că antreprenorii nu trebuie să se aştepte la vânzări imediate pe pieţele externe pe care intră...

Compania locală Arxia şi-a deschis recent birouri în Africa de Est şi America de Sud, respectiv în Uganda şi Chile.

Start-up-urile de tehnologie locale care vor să se extindă în afara Europei trebuie să analizeze întâi foarte bine pieţele pe care vor să intre direct, atât din punctul de vedere al legislaţiei în vigoare şi al relaţiilor internaţio­nale, cât şi al poten­ţialului de dezvoltare al busi­nessului, fiind nevoie de investiţii în timp, dar şi materiale la înce­put, potrivit lui Daniel Homoro­dean, CEO al Arxia – com­panie românească cu experienţă de 20 de ani în crearea de soluţii informatice şi consultanţă în domeniul digitalizării.

„Fiecare ţară din afara Europei este ghidată de politici publice şi de legi şi de regulamente fiscale specifice. Este foarte important să ne facem temele bine înainte – dacă mergem într-o ţară non-UE se aplică reguli care trebuie foarte bine înţelese pentru că altfel putem să avem surprize majore în ceea ce priveşte de exemplu repatrierea banilor, adică să poţi să scoţi banii din ţară, sau în ceea ce priveşte taxele care se impun. Sunt foarte multe ţări de altfel care aplică politici protecţioniste la import, inclusiv import de cunoştinţe, import de consultanţă şi preţurile pot să ajungă prohibitive dacă nu înţelegi bine cum poţi să gestionezi aceste relaţii internaţionale, să lucrezi cu parteneri astfel încât să îţi optimizezi fluxurile financiare”, a declarat Daniel Homorodean în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului.

De asemenea, a adăugat el, antreprenorii trebuie să înţeleagă că atunci când vor să intre într-o ţară trebuie să ştie care este potenţialul avantaj competitiv pe care tu îl aduc.

„Un lucru pe care îl vedem, pe care îl discutăm foarte mult cu start-up-uri, şi nu neapărat doar start-up-uri, este că încă avem nevoie la nivelul industriei IT româneşti să înţelegem mai bine, să ne conturăm mai bine avantajul competitiv al produsului sau al serviciului propriu. Am fost foarte mult timp obişnuiţi să vindem doar ora programatorului nostru pentru că este mai ieftină decât a germanului. Nu mai merge însă acest lucru acum, cel puţin nu în ţările în care vrei să intri pe piaţă direct. Trebuie în mod real ca produsul sau serviciul tău să aibă valoare adăugată, să se plieze pe o cerinţă, pe o nevoie de acolo, iar în al doilea rând antreprenorii trebuie să aibă capacitatea să îşi descrie produsul sau serviciul cât mai inteligibil. Nu interesează în general pe nimeni funcţionalităţi, ci interesează desigur valoarea pe care o generează acel produs sau serviciu.”

Totodată, Daniel Homorodean a atras atenţia asupra faptului că antreprenorii nu trebuie să se aştepte la vânzări imediate pe pieţele externe pe care intră, ci mai degrabă să se aştepte la investiţii de timp şi de bani pentru a câştiga încrederea potenţialilor clienţi de acolo.

„Vânzările în pieţele noi nu vin imediat. Am fost de şase ori în Rwanda până la primul contract. Este normal acest lucru, dar din păcate însă văd chiar şi companii cu tradiţie din România care nu înţeleg că este nevoie de o investiţie semnificativă cel puţin în timp şi în câteva deplasări pentru a putea să ajungi la un anumit nivel de încredere, dar şi de înţelegere a acelei pieţe”, a subliniat el.

„Din păcate am fost învăţaţi să mergem în misiuni economice în care eram întrebaţi ulterior câte contracte de furnizare am semnat, dar la prima la prima întâlnire cu piaţa respectivă e clar că abia înţelegi câte ceva din ce se întâmplă acolo. Deci ai nevoie de o investiţie semnificativă. Noi ne-am asumat-o de-a lungul ultimilor trei ani în diverse pieţe şi până la urmă am ajuns să avem o înţelegere legată de ce se poate vinde, unde şi cum. În acelaşi timp, punctez foarte clar faptul că avem o investiţie în spate, adică lucrurile astea chiar dacă nu pot să pun punctul exact cât au costat, dar putem să facem un calcul. M-am plimbat de multe ori şi nu numai că  am luat un avion până acolo, dar ce am făcut acolo pentru a reuşit să creăm încrederea este să realizăm workshopuri şi să facem consultanţă mult timp pro bono, adică să îi ajutăm pe oamenii aceia să îşi definească proiectele, să-şi definească un plan de acţiune până la nivelul la care au fost agata să ia mai departe soluţiile noastre”, a completat CEO-uL Arxia.

Compania românească s-a extins recent în două pieţe aflate în plină dezvoltare din Africa de Est şi America de Sud, respectiv în Uganda şi Chile, şi îşi propune ca, prin proiectele pe care le dezvoltă în aceste regiuni, să contribuie la transformarea digitală a societăţilor şi la construcţia ecosistemelor digitale din aceste zone, pe două paliere: digitalizare instituţională şi dezvoltarea industriei de IT locale. Pentru sectorul public, proiectele implică creşterea capacităţii administrative de livrare şi evaluare a proiectelor de consultanţă în IT, pregătirea personalului administrativ şi guvernamental prin transfer de cunoştinţe şi implementarea de soluţii informatice. În ceea ce priveşte industria IT, Arxia susţine programe de asistenţă pentru dezvoltarea de cunoştinţe tehnice avansate în domenii precum: inteligenţă artificială, securitate cibernetică şi arhitectură software.

Compania a încheiat anul trecut cu afaceri de 500.000 euro, iar pentru 2022 şi-a setat o creştere de circa 30% a businessului, majoritatea clienţilor Arxia – 80% provenind în prezent din străinătate, în principal din ţările din Vestul Europei.

(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src=”https://connect.facebook.net/ro_RO/sdk.js#xfbml=1&version=v3.0&appId=182548568988529″;
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!