0.6 C
București
duminică, ianuarie 29, 2023

IT & E-commerce – ZF Digital Summit 2022. Investitorii şi fondurile de investiţii în start-up-uri tech: Ecosistemul local de start-up-uri este amorţit şi are nevoie de susţinere şi investiţii strategice pentru a continua să crească. „Anul acesta au fost mult mai puţine runde de finanţare ridicate, deci start-up-urile au suferit cumva.“ – Sinteza

1 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: In prelucrare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

♦ „A fost un an în care am văzut per total mai puţine start-up-uri, iar asta are efect şi în numărul de start-up-uri în care am investit.“ ♦ „Cred că există un sentiment de amorţire, dar cred că există şi motive pentru care să fim optimişti, pentru că avem industrii unde start-up-urile pot creşte în

♦ „A fost un an în care am văzut per total mai puţine start-up-uri, iar asta are efect şi în numărul de start-up-uri în care am investit.“ ♦ „Cred că există un sentiment de amorţire, dar cred că există şi motive pentru care să fim optimişti, pentru că avem industrii unde start-up-urile pot creşte în pofida războiului, în pofida acestei amorţeli globale.“

Ecosistemul de start-up-uri tech din România a „amorţit“ din ce în ce mai mult sub presiunea diverselor provocări cu care s-a confruntat şi se confruntă în continuare economia, atât la nivel local, cât la nivel global, astfel că anul 2022 a adus în faţa investitorilor şi fondurilor de investiţii mai puţine idei de business şi start-up-uri care să ridice şi finanţare sau care să atragă atenţia celor din urmă, au transmis reprezentanţii fondurilor de investiţii şi a acceleratoarelor care susţin businessurile antreprenorilor la început de drum, prezenţi în cadrul evenimentului ZF Digital Summit 2022. Evenimentul a fost organizat de ZF în parteneriat cu ING Bank, Mastercard, Orange, Vantage Tower, Vodafone, Bitdefender, Ericsson, Corporate Intelligence Agency, Eaton, Telekom, TikTok, AROBS, Bondoc şi Asociaţii, CAPEX, Codecool, Filip & Company, Five Elements Digital, NNDKP, Inform Lykos, SelfPay, S&T şi Trans Sped.

„Nu sunt mulţumit de anul 2022, am speranţe mai mari de la anul 2023. Închei anul 2022 un pic nesatisfăcut. Piaţa din România oricum înregistrează un număr relativ mic de start-up-uri din care să alegi. Practic, dacă mai stai să şi alegi faci doar patru – cinci investiţii pe an. Deci, din perspectiva asta, uitându-mă în urmă, anul acesta a fost cel mai sărac. Anul 2020, când a început pandemia, a fost mai productiv decât anul acesta în care am scăpat de pandemie. Practic, anul acesta au fost mult mai puţine tranzacţii anunţate în piaţă, faţă de anii anteriori, când erau titluri peste tot despre start-up-uri care au ridicat investiţii. Anul acesta au fost mult mai puţine runde de finanţare ridicate, deci start-up-urile au suferit cumva. Aşa că nici din perspectiva asta de tranzacţii închise nu a fost un an foarte roditor“, a spus Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures.

Andrei Pitiş, fondator al Simple Capital, a explicat că România se află în prezent la nivelul la care se aflau Statele Unite ale Americii în urmă cu 15 – 20 de ani în ceea ce priveşte ecosistemul local de start-up-uri de tehnologie. „Deci acum în România trăim trecutul Americii, ceea ce înseamnă că suntem încă în trecut, adică ce se va întâmpla în România este mai uşor de previzionat decât ce se va întâmpla pe glob. Dacă ne uităm la o perspectivă globală, decelerarea ecosistemului de start-up-uri este destul de mare. Spre exemplu, Twitter a dat afară jumătate din oameni, Facebook a concediat 13% din forţa de muncă, în timp ce noi căutăm oameni. Noi nu trăim în prezentul lor, noi trăim într-un prezent în care angajăm“, a spus Andrei Pitiş.

Şi Valentin Filip, managing director al Fortech Investments, a menţionat că anul 2022 a fost sărac în ceea ce priveşte lansarea unor noi start-up-uri de tehnologie care să atragă atenţia investitorilor şi fondurilor de investiţii de pe piaţă.

„A fost un an în care am văzut per total mai puţine start-up-uri, iar acest lucru are efect şi în numărul de start-up-uri în care am investit. Noi am decis să investim cam în acelaşi număr de start-up-uri doar că, spre deosebire de anul trecut, cred că mai mult de jumătate din businessurile în care am investit anul acesta nu sunt din România. Cred că într-adevăr există un sentiment de amorţire. Dar cred că există totuşi motive pentru care să fim optimişti. Cred că există industrii unde businessurile pot creşte în pofida războiului, în pofida acestei amorţeli globale“, a spus Valentin Filip.

Optimist cu privire la o evoluţie pozitivă a ecosistemului local de start-up-uri tech este şi Cristian Dascălu, partner GapMinder VC şi cofondator al Techcelerator, care este de părere că în 2023 zona de tehnologie o să atragă şi mai mult atenţia tuturor jucătorilor.

„Anul acesta, în Gapminder aproape s-a păstrat numărul de runde care au fost făcute cu un an înainte. Şi la Techcelerator am reuşit să păstrăm un număr egal de programe care să continue să aducă start-up-uri în ecosistem, pentru că aici vedem un un rol foarte necesar al unui accelerator – să ajute companiile să se ridice la aşteptările VC-urilor. Avem şi noi aşteptări mai mari de la anul viitor. Cred că suntem într-o fereastră de oportunităţi bune, ca industrie şi ca regiune. În 2023 vedem o concentrare la fel de mare pe partea de high-tech sau poate un pic şi mai mare decât până acum, în detrimentul altor industri, altor specializări“, a spus Cristian Dascălu.

Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft România, consideră că ecosistemul de start-up-uri local a încetinit pe parcursul anului 2022.

„Există o presiune puternică de decelerare. Cred însă că o să continuăm să accelerăm în zona de start-up-uri, dar nu cu aceeaşi viteză, nu cu acelaşi elan pe care l-am avut în trecut. Făcând o paralelă cu ce s-a întâmplat în 2020 când a început pandemia, când toată lumea s-a speriat şi dintr-o dată am descoperit că tehnologia este un factor care ne poate ajuta să traversăm cu succes pandemia, iar companiile şi start-up-urile care au investit în 2020 au ajutat la traversarea provocărilor, mă gândesc că şi acum este momentul să facem acelaşi lucru“, a spus Daniel Rusen. El a menţionat că în continuare proiectele şi procesele de digitalizare vor fi dezvoltate şi implementate, dar nu în acelaşi ritm accelerat de contextul creat de pandemia din 2020.

„Avem acelaşi optimism pe care l-am avut la începutul anului, dar cred că ritmul acesta de accelerare a scăzut un pic. Sper că prin aceste discuţii să convingem factorii de decizie că într-adevăr trebuie să fii precaut, trebuie să optimizezi. În acelaşi timp, nu cred că zona aceasta de digitalizare, zona de tehnologie, este zona de unde trebuie să ridici piciorul de pe acceleraţie, pentru că ea te va ajuta să depăşeşti cu succes încă un moment de criză sau o potenţială criză.“

De asemenea, Ionuţ Stanimir, director marketing şi comunicare în cadrul BCR, a menţionat că România are oportunităţi de creştere în diferite sectoare economice, însă are nevoie şi de investiţii.

„Ar trebui să fim puţin mai concentraţi pe ceea ce vedem ca oportunităţi strategice pentru că nu vom putea câştiga în toate. Vom putea câştiga în IT, food şi agronomie, vom putea câştiga în energie şi poate că regional mai sunt câteva oportunităţi. Dar asta înseamnă să investim şi să punem bani serioşi acolo unde credem că putem câştiga. Există oportunităţi, va trebui să învăţăm să investim, să adaptăm curicula. Peste 10 ani cu siguranţă România va arăta mai bine, dar după va urma o curbă demografică care ne va pune provocări“, a spus Ionuţ Stanimir.

 

Cristian Dascălu, partner GapMinder VC şi cofondator Techcelerator

► În ultimii cinci ani, fondatorii de start-up-uri au reuşit să se ridice la abordări mult mai internaţionale şi regionale, decât partea aceea de „vreau să fiu cel mai mare din România“. Şi au dat seama că, chiar dacă au o audienţă mai relevantă în România, este important pentru ei să se adreseze către o audienţă globală. Cred că acesta e doar începutul şi o să vedem şi rezultatele acestei abordări globale.

►  Am mai observat că cei care vin spre noi adresează probleme reale, nu „nice to have-uri“. Începe să se vadă o adresare a unor probleme mai adânci, mai consistente într-o anumită măsură. Cu siguranţă avem şi noi aşteptări mai mari de la anul viitor şi vedem toate şansele ca asta să se întâmple. Cred că suntem într-un wind of opportunity bun ca industrie şi ca regiune, ca domeniu.

Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni, Microsoft România

► Din pespectiva noastră, a Microsoft, cei mai mari clienţi sunt foste start-up-uri care au fost parte din Microsoft for Startups sau din diverse acceleratoare, care au avut sprijinul diverselor VC-uri, iar acest lucru mă ajută să privesc cu optimism spre viitor şi mă gândesc că aici este potenţialul pe care noi putem să-l încurajăm, să investim şi să îl sprijinim în continuare.

► Sectorul public ar putea beneficia de toate aceste inovaţii.  Nu există altă cale decât să apelăm la inovaţia românească, la capacitatea asta fantastică de a găsi idei, soluţii şi de a le folosi pe piaţa din România şi inclusiv de cel mai mare jucător al economiei, care este guvernul. Ţine de noi să fim perseverenţi, să batem la uşa guvernului şi să ne asigurăm că aceşti oameni îşi vor găsi clienţi şi în România.  

 

Ionuţ Stanimir, director marketing şi comunicare, BCR

► Noi acum ne aflăm la sfârşitul unui superciclu şi la începutul unui superciclu. Acest superciclu economic se termină cu o inflaţie masivă. Ce se întâmplă acum este că toată lumea a tipărit bani, de 50 de ani, iar această inflaţie va fi rezolvată de state tot aruncând bani în piaţă. Doar că de data asta, marii jucători anunţă o eră tehnologică în care vor exista mari câştigători şi mari pierzători. Iar noi ne aflăm într-un bun moment de restart. Statele precum Germania, UK, SUA se vor grăbi să arunce cu bani, pentru că sunt conştiente că mizele strategice sunt pe tehnologii de tipul computaţional, biotech energie etc. Acestea vor fi fundamentale pentru un succes sau eşec major. Atunci, noi cred că trebuie să ne gândim cu cine jucăm, unde punem banii şi dacă avem o platformă pe care să ne ducem şi să ne prezentăm în faţa fondurilor mari cu ideile şi inovaţiile noastre. Deci, pentru noi este foarte important unde jucăm şi cu cine jucăm.

 

Cristian Munteanu, managing partner, Early Game Ventures

► Anul acesta a fost ciudat, îl compar cu trei ani anteriori, în care nu am avut vacanţă de vară, foarte aglomerat. Anul acesta a fost un an de aşteptare, un an în care se aşază apele.

► Dacă vrem să ajutăm ca tehnologia să ia într-adevăr avânt în ţara asta, cum eu cred că va lua, şi vrem să facem ca acest lucru să întâmple mai repede, trebuie să investim, să susţinem start-up-urile. Să punem bani, nu doar să le ajutăm cu o vorbă bună. Asta trebuie făcut. Iar asta stă în pixul unor oameni care conduc nişte corporaţii în ţara asta – cum ar fi ca băncile să nu mai dea doar credite de case şi de vacanţe şi să investească în start-up-uri şi în fonduri? Pentru că sunt bani care se vor întoarce.

 

Andrei Pitiş, fondator, Simple Capital

► Eu aş recomanda start-up-urilor să se uite mai mult la globalizare. Dacă acum avem un sistem la care eu sincer am visat, să stau pe scenă cu aceşti colegi, acum ne lipsesc antreprenorii cu ambiţie. Ambiţia ne lipseşte. Dacă până acum ne-am inspirat din modelul american pentru a crea acest ecosistem la nivel naţional, acum ar trebui să ne inspirăm din modelul israelian şi să luăm de acolo ce ne lipseşte, ambiţia. La ei este o normă, practic ei dacă nu eşuează măcar o dată înseamnă că nu sunt lideri puternici, sunt puternici doar aparent.

► Propunerea mea pentru antreprenori este să îşi dorească să facă viaţa oamenilor mai bună, să facă planeta mai bună. Cred că 2030 ne va găsi cu multe lucruri rezolvate şi aş vrea tare mult să fie şi români care să contribuie la asta.

 

Valentin Filip, managing director, Fortech Investments

► În ultimii ani a evoluat mult ecosistemul de start-up-uri. Acum 10 ani, dacă ne uitam la start-up-urile care existau, erau simple, superficiale, încercau să trateze probleme închipuite de cele mai multe ori, create de fondatori foarte tineri. Acum ecosistemul s-a maturizat mult, avem din ce în ce mai mulţi antreprenori cu experienţă, sunt din ce în ce mai mulţi oameni care îşi fac curaj să fie ambiţioşi şi să părăsească confortul unui job bine plătit, care au posibilitatea să se susţină şi pot fi convingători atât în faţa clienţilor, cât şi în faţa investitorilor.

► E important să trecem de stigmatul unei pieţe mici. Când se vorbeşte despre start-up-uri care pornesc din România sunt businessuri care cumva pornesc cu un picior în groapă, pentru că aici piaţa este mică, clienţii nu sunt educaţi şi nu cumpără, şi cred că dincolo de antreprenori şi de fonduri, este important ca şi piaţa să fie în sprijinul companiilor noi şi al inovaţiei. Aceste îmbunătăţiri se pot face cu ajutorul start-up-urilor.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!