-3.2 C
București
joi, februarie 9, 2023

Producție industrială – Alexandru Stânean: Teraplast face ESG înainte ca ESG să devină o modă; Infrastructura de energie electrică a distribuitorilor nu suportă la ora asta ceea ce presupune o clădire eficientă energetic – Sinteză

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Grupul Teraplast este unul pe cele mai mari grupuri antreprenoriale românești compus din cinci companii active în sfera de prelucrare a maselor plastice.

Suntem unul pe cei mai mari procesatori de mase plastice din Europa și cel mai mare procesator de polimeri din zona Central Estică și Sud Estică a Europei, cu capacități de peste 100 de mii de tone pe an de polimeri biodegradabili reciclaţi...

O parte dintre deputați ne-au vizitat recent Parcul Industrial și pot să spună că suntem un set-up industrial uriaș pentru standardele de astăzi din România unde industria, în sensul tradițional al cuvântului – nu mă refer la industria IT – nu mai este neapărat foarte la modă...

  • “Noi ne dorim să avem clădiri eficiente energetic, însă infrastructura de energie electrică a distribuitorilor nu cred că suportă la ora asta ceea ce presupune o clădire eficientă energetic”

Teraplast face ESG înainte ca ESG să devină o modă, a declarat Alexandru Stânean, CEO Teraplast, în cadrul Conferinţei „Standarde nZEB- Eficiență Energetică și materiale sustenabile” – a IV-a ediție.

Domnia sa a spus: “De mai bine de 10 ani motto-ul nostru este să furnizăm soluții eficiente pentru oameni și mediu. Mie îmi place de multe ori să spun că noi facem ESG înainte ca ESG să devină o modă.

Grupul Teraplast este unul pe cele mai mari grupuri antreprenoriale românești compus din cinci companii active în sfera de prelucrare a maselor plastice. Suntem unul pe cei mai mari procesatori de mase plastice din Europa și cel mai mare procesator de polimeri din zona Central Estică și Sud Estică a Europei, cu capacități de peste 100 de mii de tone pe an de polimeri biodegradabili reciclaţi, dar și clasici. Avem aproape 35 de hectare de fabrici.

O parte dintre deputați ne-au vizitat recent Parcul Industrial și pot să spună că suntem un set-up industrial uriaș pentru standardele de astăzi din România unde industria, în sensul tradițional al cuvântului – nu mă refer la industria IT – nu mai este neapărat foarte la modă. Noi am creat mai multe fabrici în diverse locații din România și am început să ne preocupăm de sustenabilitate, de dezvoltarea noastră sustenabilă.

În urmă cu vreo patru ani am instalat ceea ce atunci era cea mai mare centrală fotovoltaică instalată pe acoperișuri din România, cu o capacitate de 1,8 megawați.

Începând de prin 2015 -16 ne preocupăm de integrarea materialelor reciclate și nu mă refer la cele reciclate din producția noastră, ci mă refer la materiale reciclate din exterior, integrate în produsele noastre. Am ajuns în prezent să fabricăm țevi de canalizare multistrat sută la sută din material reciclat. Spre mândria noastră suntem singurii din Europa care fac acest lucru. Ca să sprijinim dezvoltarea aceasta am creat și un reciclator care este în top 5 european, ceea ce înseamnă PVC rigid”.

Referitor la viziunea Teraplast despre dezvoltare sustenabilă, Alexandru Stânean o împarte pe trei axe: “În primul rând ne preocupăm să furnizăm pieței produse cu amprenta de carbon scăzută, ne preocupăm să furnizăm soluții pentru clădiri eficiente și, nu în ultimul rând, pentru o infrastructură sustenabilă.

Pe partea de produse cu amprenta de carbon scăzută, am înlocuit pe medie 30% din PVC-ul pe care îl folosim pentru țevi de canalizare cu material reciclat. Aşa cum am mai spus, am creat un reciclator care e top 5 la nivel european, însă asta am făcut-o cu foarte multe provocări – legislația cu privire la reciclare în România nu pare să existe, în sensul în care deșeurile din demolări ajung preponderent, din informațiile noastre, către gropile de gunoi în loc să fie reintroduse în circuitul economic

Astfel noi suntem nevoiți să importăm 15.000 de tone de deșeuri pe an, asta înseamnă că avem circa 750 de tiruri care vin cu aceste materiale spre fabrica noastră de prelucrare. De anul acesta, avem obligaţia, pentru fiecare dintre ele, să depunem o declarație către autoritățile de mediu. Nu înțelegem neaparat de ce.

De asemenea, trebuie să luăm în considerare faptul că, la nivel European, se îngroapă aproape 3 milioane jumătate tone de deșeuri de mase plastice. Noi dorim să fim parte din soluția pentru aceasta, însă ne lovim de standarde care sunt oarecum învechite și limitează utilizarea materialului reciclat în produsele de construcții.

Pe partea de clădiri sustenabile, noi ne imaginăm o clădire care își produce singură energia folosind panouri fotovoltaice probabil până undeva la 30%, sisteme de încălzire eficiente care înseamnă pompe de căldură, încălzire în pardoseală, care, în pofida miturilor, nu dă varice și nici nu ridică praful.

Cred că, pe termen mediu, în condițiile în care noi trecem prin încălzirea globală, ar trebui să discutăm și despre costurile şi consumul energetic pentru răcirea clădirilor. O pompă de căldură și un sistem de răcire în pereți și/sau în plafon rezolvă problema aceasta cu un singur utilaj, însă nu știu în ce măsură infrastructura energetică e pregătită.

Consumul de energie al unei case nu foarte mari, astfel încât să poată să fie eficientă, sau necesarul de putere instalată este peste 20 de kilowați, în condițiile în care acum un ATR pentru o casă se dă undeva sub 10 kilowați.

Noi ne dorim să avem clădiri eficiente energetic, însă infrastructura de energie electrică a distribuitorilor nu cred că suportă la ora asta ceea ce presupune o clădire eficientă energetic. Motiv pentru care cred că dezbaterea pe zona de zero-emission building ar trebui să se extindă inclusiv la partea de infrastructură de care avem nevoie ca să putem să și aplicăm conceptele de nZEB.

De asemenea aș vrea să punctez că pentru a atinge eficiența energetică nu există un producător care să ofere soluții. Avem nevoie de ferestre eficiente energetic, avem nevoie de izolație a clădirilor, avem nevoie de sisteme de umbrire, sisteme de încălzire și răcire. Deci este un efort care transcede mai multe industrii.

Noi ne concentrăm foarte mult pe partea de energie, însă mai avem o resursă care astăzi încă pare abundentă, respectiv apa. Avem nevoie să realizăm și un management eficient al apei ca şi condiţii de dezvoltare durabilă, ceea ce însemană soluţii de infiltrare locală, stocare, separare a fluxurilor de apă meterotice şi menajere, staţii de purificare şi reutilizare a apelor meteorice pentru irigaţii, atât în agricultură cât şi în grădini. Doar integrând toate aceste soluţii putem să ajungem la eficienţă energetică”.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!