Producție industrială – Ana Lotts-Nicolau (Nemira): „Pentru un viitor educat e nevoie de oameni educați și creativi. Toate acestea ne trimit din nou la… cărți” – Sinteza

Ana Lotts-Nicolau, directorul general al editurii Nemira, constată că, în România, nu a existat vreodată o strategie națională pentru cultură și educație. Pentru un viitor educat, publicul trebuie adus mai aproape de carte.

Forbes: După doi ani de restricții, 2022 a fost un an al revenirii la normalitate în piața editorială din România? Sau așa-zisa normalitate de dinainte de 2020 va rămâne drept o amintire?

Ana Lotts-Nicolau: 2022 ni s-a părut complicat și ciudat, în același timp, așa cum a fost, de altfel, și la nivel macro: un cumul de crize, un an marcat de lipsa de predictibilitate.  

Industriile se reconfigurează, concurența se manifestă și în afara lor, oportunitățile au viață scurtă, avantajul competitiv devine tranzitoriu, vorbim din ce în ce mai mult despre digitalizare, despre realitate virtuală și despre  lanțuri noi de aprovizionare.

Fiecare an va fi diferit și, în această perioadă, în care constantă este schimbarea, cred că nu vom mai avea motive pentru a face comparația cu „normalitatea de dinainte de 2020”.

Vorbim despre „ani atipici”, în care instabilitatea şi incertitudinea au devenit stări de normalitate.

Odată cu ridicarea restricţiilor de circulaţie şi cu încetarea măsurilor de distanţare socială, oamenii au început, uşor, ușor, să îşi redescopere plăcerea de a cumpăra cărţi direct din magazine. Așadar, 2022 a fost un an bun pentru librăriile offline, care au recuperat o parte din scăderile suferite în timpul pandemiei.

Pe de altă parte, fiind vorba despre un alt an marcat de incertitudine, bugetul alocat lecturii – deja extrem de mic – a fost afectat şi mulţi clienţi l-au redus.

La nivel de business, pentru Nemira, 2022 a fost un an cu investiții majore: în produse digitale, pentru achiziționarea drepturilor pentru publicarea cărții Rezervă în România, dar și generate de lansarea unei noi direcții editoriale – cărți manga în limba română, prin imprintul Nezumi.

Forbes: Care au fost principalele evenimente/fenomene economico-financiare și sociale care au influențat piața editorială din România în 2022? 

Ana Lotts-Nicolau: Există câteva teme care s-au aflat pe radarul nostru: inflația ridicată, prețul în creștere al energiei, războiul din Ucraina, realitatea post-COVID, modificările lanțurilor de aprovizionare, creșterea costurilor de producție, creșterea ratelor la bănci, plus așa-numitul consumer sentiment ajuns în zona negativă, cu toate implicațiile sale.

Sunt fenomene pe care le-am interiorizat deja cu toții și care continuă și în 2023. Peste acestea, pentru piața editorială s-a adăugat o criză nouă, de o cu totul altă natură: scumpirea hârtiei, care a generat o reacție în lanț ce a afectat întregul spectru de activitate al industriei.

Pe partea de distribuție, piața de carte a fost marcată de vânzarea lanțului Diverta, unul dintre cei mai mari jucători din piață, aflat în insolvență, dar, în același timp, și de extinderea lanțului Cărturești prin deschiderea de librării în provincie.

Din punctul de vedere al businessului, o provocare importantă pentru noi a fost să facem față cu bine întregii perioade, să ne păstrăm echilibrul, echipa unită și cititorii aproape.

De aceea, 2022 a fost un an cu multe investiții, care au pus bazele pentru 2023, când deja începem să culegem roadele.

În 2023, sărbătorim alături de comunitate un an de Nezumi, imprintul nostru de manga în limba română, și vom lansa o serie de titluri îndelung așteptate de pasionați.

Tot anul acesta, imprintul Armada împlinește 5 ani, motiv să celebrăm cartea SF cu foarte multe titluri noi și cu diverse activări, atât în zona science-fiction, cât și în zonele de fantasy și thriller. 

Forbes: În spațiul public (rețelele de socializare, presă), auzim deseori următoarea concluzie: „Românii nu mai citesc, domnule, nu-i interesează cărțile!” La polul opus, sunt și voci care afirmă că, dimpotrivă, românii sunt interesați de cărți, târgurile de carte și lansările adună multă lume.

Care este opinia dvs în această problemă: sunt sau nu sunt interesați românii de carte? Ori este o întrebare greșit pusă?

Ana Lotts-Nicolau: Suntem cea mai mică piață raportat la numărul de locuitori din Uniunea Europeană. Doar 60 de milioane de euro sunt cheltuiți anual pentru carte în România, același nivel ca în Bulgaria, o țară de 7 milioane de locuitori. Ungaria are 9 milioane de locuitori și o piață de aprox 130 de milioane de euro.

România a fost mereu în coada clasamentului dacă ne raportăm la cărțile citite.

Sunt două aspecte la care ar trebui să ne uităm cu mare atenție și să ne punem întrebarea: cum putem să schimbăm asta?

1. Educația reprezintă baza societății. În România, nu a existat vreodată o strategie naţională pentru cultură şi educaţie. Nu au existat obiective şi plan de acţiune pe termen lung.
2. Pentru un viitor educat e nevoie de oameni educați și creativi. Toate acestea ne trimit din nou la… cărți. Pasiunea pentru citit este ca mersul pe bicicletă: nu se pierde, nu se uită. Copiii de astăzi pot rămâne fideli cuvântului scris dacă sunt stimulaţi la momentul oportun şi cu tipul potrivit de lectură. Publicul trebuie adus mai aproape de carte.

Forbes: Care sunt cărțile pe care le recomandați guvernanților și politicienilor să le citească pentru a deveni mai eficienți, mai așezați în realitățile României? Lectura poate să-i influențeze pe politicieni?

Ana Lotts-Nicolau: Lectura ne influențează pe toți. În lumea aceasta dominată de incertitudine, am devenit mai reflexivi în încercarea de a înţelege mai bine cine suntem şi cum ne raportăm la ce este în jurul nostru.

Cărţile nu oferă răspunsuri, dar fiecare carte citită ne aduce mai aproape de înţelegerea unui anumit aspect, de răspunsurile pe care le căutăm fiecare dintre noi

Forbes: Proiectul „România educată” va avea vreun impact în piața editorială din România?

Ana Lotts-Nicolau: Nu putem avea un sistem educațional performant fără o reformă profundă în sistem, pe care niciun guvern nu se încumetă să o facă.

Cine sunt responsabilii? Noi, cu toții, pentru alegerile politice făcute în ultimii 30 de ani. Pentru că, în ciuda faptului că ne dorim „România educată”, nu putem să construim o strategie pe termen mediu și lung dacă miniștrii Educației se schimbă anual și dacă nu alocăm bugete în acest sens.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din 2023? Dar motivele de optimism?

Ana Lotts-Nicolau: Canalele de vânzare suferă transformări, piața se contractă…

Ne uităm la câteva aspecte, care constituie, în egală măsură, motive de îngrijorare: plecarea a 5 milioane de cititori, abandonul școlar (42% conform BRIO), analfabetismul funcțional, spațiul mediatic care promovează și validează „vedete” fără substanță, lipsa oricărui efort al statului de a încuraja lectura și cultura scrisă.

În plus, o bună parte dintre copiii români trăiesc într-un mediu rural în care cititul din pură plăcere pare improbabil, în condițiile în care foarte multe şcoli din România nu au biblioteci şcolare şi, acolo unde există, fondul de carte este învechit.

Apoi, evenimentele la nivel macro constituie și ele motive de îngrijorare: impactul lor se simte acut în piață, la nivel de comportamente.

Ne așteptăm ca cititorii să fie mai selectivi în achiziții și anul acesta, însă suntem optimiști că există în continuare oportunități de creștere pe piață – și pregătim noi proiecte editoriale din toamnă.

(10 iulie 2023)

Foto: Andreea-Mitran