1.7 C
București
vineri, ianuarie 27, 2023

Producție industrială – Câtă industrie are defapt România. Majaoritatea străinilor sunt de altă părere – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

„Avem convingerea că fiecare companie are o responsabilitate în sensul dezvoltării sustenabile, dar, repet, o soluţie cu efecte pozitive pe termen lung putem găsi doar împreună.” „În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare.

„În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare.

Industria României, o ţară puternic industrializată, în ciuda percepţiei generale, trece printr-una dintre cele mai grele perioade de după 1989. Cu preţurile la energie şi materie primă la cer, cu rupturile de pe lanţurile de aprovizionare care au început încă de acum aproape trei ani, industria românească este unul dintre stâlpii de susţinere ai economiei, iar industria hârtiei şi cartonului nu face excepţie. Care sunt perspectivele, când necunoscutele au devenit, de fapt, singurele cunoscute?

Hârtia este un produs de larg consum, necesar în gospodărie şi fără fluctuaţii majore, aşadar volumul nu considerăm că va scădea în perioada următoare. Este posibil, pe fondul inflaţiei, să scadă puterea de cumpărare a românilor şi, prin urmare, să cumpere mai ieftin şi mai eficient”, răspunde Gabriel Stanciu, general manager Pehart, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria hârtiei din Europa Centrală şi de Est. Statistica vine şi confirmă: după 2019 şi 2020, doi ani de recesiune pentru toată industria, nu numai pentru industria hârtiei, 2021 şi 2022 vin cu creşteri ale producţiei. În ciuda inflaţiei, războiului din apropierea României şi tuturor blocajelor economice internaţionale, industria hârtiei a reuşit să crească. „Deşi vorbim de un context nu foarte prietenos cu mediul de afaceri, compania noastră a reuşit să menţină planul de investiţii în fabrici, astfel încât să asigurăm un nivel superior de calitate pentru produsele noastre şi, în acelaşi timp, să putem dezvolta produse noi – cum este noua linie de producţie a şerveţelelor faciale ambalate în cutii de carton”, mai spune Gabriel Stanciu. Pehart are, prin compania Pehart Group Tec, peste 500 de angajaţi în România şi mai multe facilităţi de producţie în Transilvania. Este cel mai mare producător de hârtie de tipul tissue din România, prin mărcile Pufina, Alint sau Altessa.

Nu este uşor, însă: „Actualul mediu macroeconomic face ca 2022 să fie un an cu multă volatilitate în piaţă, un an care tinde să devină chiar puţin complicat, aş spune. Ne aflăm într-un context marcat de creşteri mari de costuri ale energiei şi gazului, fapt care are un impact direct în producţie şi costurile totale ale companiei, aşa cum de altfel se întâmplă în toate sectoarele de business. În plus, creşterea inflaţiei are un efect direct asupra costurilor materiilor prime”. Cea mai mare problemă a tuturor producătorilor în acest moment este criza energetică şi întrebarea tuturor rămâne care este ieşirea din această situaţie. De cele mai multe ori, răspunsurile diferă în funcţie de persoana interogată, dar care este perspectiva investitorilor din industria României? „Cred că nu există o singură variantă corectă de răspuns la această întrebare, dar un lucru e clar. Soluţia pentru ieşirea din criza energetică o putem găsi doar împreună, prin implicarea tuturor factorilor, a celor politici, precum şi a celor care activează în zona economică.

Credem că sustenabilitatea, utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul şi utilizarea surselor alternative de energie sunt parte din răspunsul la întrebarea adresată, dar nu singurele care rezolvă problema”, răspunde Stanciu, care adaugă că Pehart ia deja în calcul posibilitatea producerii de hidrogen verde şi derulează programe de implementare a panourilor fotovoltaice. „Avem convingerea că fiecare companie are o responsabilitate în sensul dezvoltării sustenabile, dar, repet, o soluţie cu efecte pozitive pe termen lung putem găsi doar împreună.”


„În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.”

Gabriel Stanciu, general manager, Pehart


Cu toate incertitudinile legate de viitor, investitorii au continuat să facă ce ştiu mai bine: să aducă capital, să investească în dezvoltare. Dacă acum câţiva ani toată concentrarea era pe capacităţi de producţie, acum focusul s-a mutat, firesc, în zona de eficienţă energetică. „În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare. În 2023 ne propunem să investim mai ales în zona de eficienţă energetică şi eficienţă în producţie, dar şi în dezvoltarea portofoliului. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.” Hârtia produsă de Pehart în România ajunge la retaileri şi în fabrici din 18 ţări din Europa. Cu toate acestea, circa 70% din producţia de produse din hârtie a Pehart rămâne pe piaţa locală. Producătorul de hârtie Pehart , contro­lat de fondul de private equity Abris Capital, derulează afaceri în România de peste 500.000 de lei şi are fabrici la Sebeş, jud. Alba şi Dej, jud. Cluj. Grupul produce mărcile Pufina, Alint şi Altessa, precum şi jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienţii industriali şi pentru consumul propriu „Pehart produce anual, în cele două fabrici ale sale din Petreşti şi Dej, 100.000 de tone de hârtie tissue şi are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 de tone. Aproximativ 30% din producţie merge la export, iar restul este vândută în ţară”, mai spune Gabriel Stanciu. Industria României, care înseamnă până la 24% din PIB, produce şi circa 75% din exporturile ţării. Producţia industrială, care este cel mai important indicator pentru mersul industriei româneşti, este în scădere la 8 luni din 2022 cu 1,2%, faţă de perioada similară din 2021. Cu toate acestea, anumite segmente înregistrează creşteri ale producţiei, cum este şi industria hârtiei şi a produselor din hârtie, care a crescut, în perioada amintită cu  aproape 5%. În ultimii opt ani, industria hârtiei a crescut considerabil, cu un apogeu în 2017, când avansul înregistrat a fost de aproape 12%. În 2019 şi 2020, la fel ca toată industria ţării de altfel, şi industria hârtiei a scăzut ca producţie, pentru ca în 2021 să crească cu 12%, iar la 8 luni din 2022 să înregistreze o creştere de aproape 5%. „Cred că 2023 rămâne un an greu de previzionat, iar în piaţă nu vedem momentan semne de stabilizare în preţurile energiei, gazelor şi materiilor prime”, mai spune Gabriel Stanciu, dar adaugă că piaţa hârtiei, fiind un bun de larg consum şi necesar în fiecare casă, nu va scădea pe volum, chiar dacă după majorarea preţurilor consumatorii vor alege preţurile mai rentabile. 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.businessmagazin.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!