3.7 C
București
duminică, decembrie 8, 2024

Retail – 10 idei de startupuri inovatoare pentru o economie verde: printre ele, paharul de… – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Ionuţ Cîrstea, un tânăr care a pornit în mediul online un proiect cu sfaturi privind reciclarea plasticului, a dezvoltat această iniţiativă sub forma unui business care ţine traininguri pentru companii, în care îi învaţă pe angajaţi cum să colecteze corect deşeurile.

Ulterior, Ionuţ şi prietena lui, Diana Şobea, amândoi implicaţi în proiectul Cum arunc plastic, au decis să transforme iniţiativa într-o entitate legală, al cărei scop este consultanţa de mediu în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor.

EcoŞosete, un brand produs într-o fabrică din Craiova, vrea să vândă 2.000 de perechi de şosete din bumbac reciclat până la finalul lui 2024.

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată când vine vorba de iniţiative inovatoare ale antreprenorilor români. De la pahare reutilizabile la covoare şi accesorii din textile reciclate sau sisteme de închiriere de maşini electrice, mediul local de business se adaptează noilor nevoi şi cerinţe ale societăţii. Zece dintre cele mai bune idei identificate de Ziarul Financiar sunt dovezi clare ale inovaţiei tinerilor întreprinzători în materie de circularitate. Atelier Resolved
Povestea Atelier Resolved a început atunci când Andrei Bryan Goudarzi a găsit întâmplător o bucată de fetru din care a reuşit să confecţioneze un portofel. Ideea posibilităţii de a recicla diferite materiale şi a le da o nouă viaţă l-a făcut să progreseze în această pasiune şi să pună bazele unui business în care creează haine şi accesorii din piese deja existente. Fondatorul lucrează cu materiale primite, dar şi cumpără unele noi, pe care le integrează în produsele sale. Sunt surplusuri de materiale, de care marile fabrici nu au nevoie şi pe care el le cumpără la kilogram de la un depozit din Bucureşti. Cum arunc plastic
Ionuţ Cîrstea, un tânăr care a pornit în mediul online un proiect cu sfaturi privind reciclarea plasticului, a dezvoltat această iniţiativă sub forma unui business care ţine traininguri pentru companii, în care îi învaţă pe angajaţi cum să colecteze corect deşeurile. A ajuns la peste 300 de oameni cu mesajele din aceste traininguri şi a remarcat că există interes din partea firmelor din IT şi din banking. Proiectul a început în 2021, din dorinţa lui Ionuţ de a face mai multe pentru educare în domeniul reciclării. A ales să distribuie informaţia în principal în format vizual, folosindu-se deci de imagini în care explică ce se poate arunca, unde şi cum, fiind luate în vizor diferitele tipuri de ambalaje de plastic, dar şi din metal sau sticlă. Ulterior, Ionuţ şi prietena lui, Diana Şobea, amândoi implicaţi în proiectul Cum arunc plastic, au decis să transforme iniţiativa într-o entitate legală, al cărei scop este consultanţa de mediu în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor. EcoŞosete
EcoŞosete, un brand produs într-o fabrică din Craiova, vrea să vândă 2.000 de perechi de şosete din bumbac reciclat până la finalul lui 2024. Povestea afacerii cu numele EcoŞosete a început, în 2019, atunci când Nicolae Drîmboi a preluat un job de specialist în marketing la o fabrică de şosete din Craiova. Deşi nu lucra direct în producţie, trebuia să ştie şi cum se face o pereche de şosete, aşa că a învăţat, pas cu pas, care e procesul şi cu ce materiale se lucrează. După câteva luni, pleca din companie pentru a începe o afacere proprie, dar nu cu şosete, ci cu „EcoŞosete”, confecţionate majoritar din bumbac reciclat. Nicolae Drîmboi lucrează cu un distribuitor din Timişoara, care furnizează bumbacul reciclat, adus din Polonia. În România, spune el, nu a găsit nicio firmă care să recicleze textile colectate, pentru a putea furniza materialele necesare pentru producţia şosetelor ecologice. ELEC ELEC, platformă locală de ridesharing cu maşini electrice, lucrează la extinderea pachetului de servicii, astfel încât să includă şi servicii de închiriere, dar şi un număr mai mare de staţii de încărcare pentru aceste categorii de maşini. În prezent, compania operează o flotă proprie de circa 100 de vehicule, plus alte 100 ale partenerilor, şi are cinci staţii de încărcare, la care se pot încărca patru maşini în acelaşi timp. Până în prezent, ELEC Rideshare înregistrează câteva zeci de mii utilizatori cu recurenţă ai aplicaţiei. Tariful minim pentru o călătorie este de 15 lei şi nu există tarif dinamic, la fel ca în cazul altor aplicaţii de ridesharing. ELEC a instalat până acum şi cinci staţii de încărcare, în sectorul 1 şi sectorul 6 din Bucureşti, precum şi în Otopeni. e-Mobility Rentals
O echipă de zece asociaţi a pus bazele unei soluţii de mobilitate electrică prin care îşi propun să facă mai uşoară munca de zi cu zi a firmelor de curierat şi a celor de livrări de mâncare. Concret, e-Mobility Rentals a creat un sistem de baterii interschimbabile pentru mai multe categorii de vehicule electrice, eliminând astfel timpul de aşteptare necesar pentru încărcarea bateriei la o staţie dedicată. În funcţie de numărul de vehicule din flotă, costul de închiriere este cuprins între 15 şi 20 de euro pe zi, sumă în care intră tot ceea ce ţine de asigurări, de mentenanţă, asistenţă şi reîncărcare. Există în total zece locuri din Bucureşti în care sunt amplasate bateriile, astfel că, atunci când maşina rămâne fără baterie, şoferul merge într-un astfel de punct şi pur şi simplu o schimbă, apoi îşi poate continua drumul. Totul se face prin aplicaţie şi trebuie doar apăsat un buton pentru a deschide dulapul cu o nouă baterie. GoZero
GoZero, un sistem prin care Alexandru Pârvuleţ îşi propune să pună bazele unui sistem de garanţie-returnare pentru ambalajele din HoReCa, vrea să impulsioneze reutilizarea vaselor şi a tacâmurilor în restaurante, cafenele şi la evenimente, eliminând ambalajele de unică folosinţă. Utilizatorul scanează un cod QR şi poate aduce paharul înapoi în locul de unde l-a luat sau într-o locaţie parteneră în termen de zece zile. Dacă nu îl lasă în acest timp, îi va fi retrasă contravaloarea paharului de pe card şi practic devine proprietatea lui. Produsele GoZero sunt momentan prezente în patru cafenele din Bucureşti – 20 grams, Citrick, Gong şi Origo, un astfel de pahar pentru cafea putând fi folosit de peste 250 de ori. Din portofoliul GoZero face parte toată gama de ambalaje pentru supă, pizza, burgeri, dar şi tacâmuri, paie reutilizabile, chiar şi o sticlă reutilizabilă pentru apă.   Kolecto Marius Bărăitaru şi Ionuţ Cerchia au văzut o oportunitate în Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) şi au dezvoltat o aplicaţie prin care ajută comercianţii să colecteze ambalajele pe care va trebui să le primească de la clienţi. Ideea le-a venit în această vară, în urma unei discuţii după care au început să facă cercetări. Prin SGR, comercianţii au două opţiuni de preluare – automată sau manuală. Pentru preluarea manuală, cei doi antreprenori s-au gândit să creeze o aplicaţie, Kolecto, care să-i ajute pe comercianţi să înregistreze ambalajele, să le identifice, să le contabilizeze, să returneze garanţia sub formă de voucher digital şi să monitorizeze întregul proces de sigilare a sacilor. Când colectorii vin să preia sacii cu ambalaje, comercianţii ştiu deja ce sumă trebuie să primească de la RetuRO, administratorul SGR. Aplicaţia va putea fi descărcată nu doar de comercianţi, ci şi de persoanele fizice, care o vor putea folosi atât pentru a stoca acolo voucherele digitale, cât şi pentru a ţine evidenţa ambalajelor strânse şi predate. LOOMescu
Pasiunea Cristinei Radu pentru ţeserea covoarelor s-a concretizat în proiectul LOOMescu, un atelier de ţesut textile, prin care dă o nouă viaţă materialelor care altfel ar ajunge la gunoi. Sunt preluate în mod special haine care nu mai pot fi purtate din diferite motive şi cărora li se prelungeşte viaţa, astfel încât să se evite utilizarea resurselor virgine. Gama de produse a fost diversificată de-a lungul timpului, astfel că acum, în afară de covoare, cuprinde şi traverse pentru masă, suporturi pentru ghivece sau pentru farfurii. Atelierul LOOMescu se află într-un sat de lângă Sibiu, la Nucet, dar există un mic atelier şi în Sibiu. Etapa următoare din dezvoltarea LOOMescu este extinderea reţelei de distribuţie. În acest moment, produsele se pot găsi în magazinul ALTRNTV din Bucureşti şi pot fi comandate şi pe site-ul propriu al afacerii. Sigo
Sigo este proiectul e prin care Simona Gonciulea caută să valorifice la maximum obiectele textile şi să le prelungească viaţa. Pasiunea ei pentru crearea accesoriilor şi a hainelor din resturi de materiale s-a declanşat în urmă cu un deceniu, când a început să facă genţi şi borsete din materiale reciclate. O parte din materialele pe care le foloseşte vin deja tăiate, din fabrică – sunt bobine de materiale, provenind de la fabrici. O altă variantă o reprezintă lenjeriile de bumbac pe care le cumpără de la magazinele second-hand, le taie cu foarfeca în fâşii şi le ţese. De câţiva ani, primeşte materiale şi de la clienţi sau de la alte persoane care ştiu că Simona lucrează cu astfel de textile. Ea are un spaţiu unde le depozitează pe toate, dar de lucrat lucrează acasă. Ză Kup
Ză Kup, un proiect de economie circulară deţinut de trei antreprenori şi fondat în Braşov, şi-a propus să reducă volumele mari de deşeuri rezultate în urma evenimentelor, oferind ca alternativă pahare reutilizabile pentru băuturi. Ză Kup este un sistem de pahare reutilizabile pentru festivaluri, dar potrivit şi pentru HoReCa, ce poate avea de la 500 spre 1.000 de utilizări. Concret, utilizatorul vine la bar, i se reţine o garanţie când primeşte băutura în acest pahar, iar dacă vrea să bea un alt lichid, merge la bar, returnează paharul şi primeşte noua băutură în alt pahar, curat. La finalul evenimentului, utilizatorul returnează paharul şi primeşte garanţia înapoi sau, dacă nu îl returnează, îl poate păstra. După fiecare eveniment, echipa Ză Kup se ocupă de colectarea paharelor şi transportarea lor la centrul de spălare din Braşov, unde există un utilaj care le sterilizează şi le pregăteşte pentru un alt festival. Paharele Ză Kup au ajuns până acum la mai multe evenimente, care au strâns de la 1.000 până la 100.000 de participanţi, printre cei mai mari clienţi fiind festivaluri precum Smida Jazz Festival, Vibe Festival Mureş, Jazz in the park, Street Food Festival, Brift sau evenimentele organizate de Spontan în Timişoara.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!