2.9 C
București
marți, noiembrie 30, 2021

Retail – Alimente – Creșterile de prețuri din România, cele mai mari din… – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -spot_img

Sumarizare automata

... Vasilescu, BNR: Șase produse din câteva mii, dar cu creșteri extravagante, au stricat media inflației și au tulburat întregul tablou al pieței de consum Șase produse din câteva mii, dar cu creșteri extravagante, au stricat media inflației și au tulburat întregul tablou al pieței de consum, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), menționând că Banca Centrală a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie..

În 2008, rata inflației a fost de 7,85%, potrivit seriei de date furnizate de Statistică. În octombrie 2021, creșterea medie a prețurilor a fost de 7,9%, complicând eforturile BNR de a le ține sub control, eforturi îngreunate oricum de valul pandemic și de criza politică din țară.

Cel mai mult resimt creșterile de prețuri consumatorii de ulei, de cartofi și de margarină, acestea fiind alimentele cu cele mai mari scumpiri. Iar postul Crăciunului care începe peste câteva zile îi va face pe cei care postesc (consumatori de cartofi, ulei, fasole ș.a.) să resimtă direct flama inflației, scrie Hotnews.ro.

INFOGRAFIC Creșterile de prețuri din acest an, din România, sunt cele mai mari din ultimii 13 ani. Alimentele cu cele mai mari scumpiri

Alimentele s-au scumpit în medie cu 5,25% (de la 4,2% în septembrie), ducând creșterea indicelui prețurilor de consum la 7,9%, mult peste estimarea medie de 7,05% a sondajului Bloomberg.

Măsurile privind compensarea creșterii și plafonarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluției prognozate a ratei anuale inflației pe orizontul scurt de timp. Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

După publicarea datelor de azi privind inflația, România ajuns să aibă de departe cele mai negative dobânzi reale din regiunea Europei Centrale și de Est, scriu analiștii BCR într-o notă publicată miercuri și destinată investitorilor.

BNR încearcă să ancoreze prin deciziile sale și așteptările inflaționiste, unul din cele mai importante canale prin care politica monetară influențează activitatea economică. Ele sunt determinante în procesul de formare a prețurilor la nivelul producătorilor și comercianților.

Alături de particularitățile pieței muncii, evoluția productivității muncii și așteptările privind inflația reprezintă reperele fundamentale în formularea revendicărilor salariale. Inflația erodează câștigurile salariale nominale și, prin urmare, salariații și sindicatele au tendința de a solicita o compensație pentru inflația așteptată, în condițiile în care negocierile salariale se desfășoară, de regulă, o dată pe an. În măsura în care dinamica salariilor reale se va situa peste ritmul de creștere a productivității muncii, firmele se vor confrunta cu o sporire a costurilor unitare de producție cu forța de muncă. În cazul în care nu poate fi suportată prin reducerea marjelor de profitabilitate, creșterea costurilor se va repercuta asupra prețurilor bunurilor de consum, conducând la inflație, explică Banca Centrală..

Așteptările privind inflația joacă un rol determinant în mecanismul de transmisie a impulsurilor ratei dobânzii în economia reală. Aceasta se referă la modalitatea prin care raportul dintre economisire și consum de la nivelul fiecărei familii este influențat de nivelul ratelor reale ale dobânzilor.

Cu cât sunt mai reduse anticipațiile inflaționiste, cu atât este mai ridicat nivelul ratelor reale ale dobânzii oferite de instrumentele de economisire și, ca urmare, cu atât este mai mare înclinația populației spre economisire în dauna consumului în prezent; de asemenea, cu atât va fi mai scump – în termeni reali – un produs de creditare și cu atât mai mare disponibilitatea populației de a-și reduce consumul finanțat prin resurse împrumutate.

Scăderea consumului privat și stimularea economisirii contribuie mai departe la reducerea presiunilor exercitate de cererea agregată asupra ritmului de creștere a prețurilor de consum.

Vasilescu, BNR: Șase produse din câteva mii, dar cu creșteri extravagante, au stricat media inflației și au tulburat întregul tablou al pieței de consum

Șase produse din câteva mii, dar cu creșteri extravagante, au stricat media inflației și au tulburat întregul tablou al pieței de consum, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), menționând că Banca Centrală a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale dobânda cheie.

“Pe tot tabloul, ceea ce a determinat această inflație mare din luna octombrie adunăm câteva produse. Creșteri medii, fasole, creștere mare, cartofi. Atât la produse alimentare. La produse nealimentare: combustibili, tutun și țigări și la servicii: apă canal, salubritate. Atât, câteva produse. Dacă le numărăm sunt 6 produse din câteva mii, dar cu creșteri extravagante, au stricat media inflației și au tulburat întregul tablou al pieței de consum. Ce înseamnă asta? Că Banca Națională a avut dreptate când a mărit numai cu 0,25 puncte procentuale și nu cum a cerut sau aștepta piața, cu 0,50 puncte procentuale”, a spus Adrian Vasilescu, referitor la datele privind prețurile de consum publicate de Institutul Național de Statistică.

El a precizat că energia electrică, combustibili și gazele naturale în toată lumea sunt considerate produse ale căror prețuri nu sunt influențate de politica monetară și dacă o bancă centrală, precum FED sau Banca Centrală Europeană, ar ridica dobânda de politică monetară la 100% tot nu ar putea influența aceste produse.

“Acum o să mă întrebați de ce totuși a ridicat BNR dobânda cu 0,25 de puncte și nu a lăsat la 1,50%. Pentru că s-a simțit ceva în luna septembrie și în luna octombrie și mai mult. Banca Națională, deși nu avea încă tabloul inflației de la INS, și-a făcut propriile calcule și a ajuns la concluzia că încep să se simtă în tabloul general influențele asupra altor prețuri ale combustibilului, energiei electrice și gazelor. Și atunci era nevoie de o creștere de 0,25 de puncte procentuale pentru a combate influențele acestor produse, combustibilului, energiei electrice și gazelor, asupra prețurilor generale”, a declarat Adrian Vasilescu.

Referitor la prețurile combustibililor, energiei electrice și gazelor, el a menționat că acestea produc efecte la 12 luni de acum înainte și chiar dacă prețurilor lor vor stagna ele se vor resimți, pentru că au pondere mare în coșul de consum. De asemenea, Adrian Vasilescu a precizat că energia termică a avut o creștere de 1,12% și acesta înseamnă că “a venit la start”, urmând ca și aici să ne așteptăm la scumpiri în lunile care vor veni.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Urmareste-ți competitia in social media!