Robotul Minerva ca: 
♦ Piaţa de alternative vegane la carne, peşte, lapte, iaurt sau brânză s-a dublat între 2019 şi 2022 ♦ Avansul vine într-o perioadă în care numărul persoanelor care renunţă la proteina animală creşte ♦ Creşte totodată numărul flexitarienilor, al acelor oameni care aleg să mănânce mai puţine produse lactate sau din carne ♦ Ei optează pentru alimente din proteină de mazăre, fasole, cartofi, soia sau pentru băuturi şi hrană din cocos, caju ori migdale.
Românii vor cheltui în acest an circa 420 de milioane de lei pe alimente verzi, vegane, piaţa urmând să crească în continuare accelerat, cu aproape 20% versus 2021. În perioada 2019-2022, deci în doar trei ani, vânzările de profil s-au dublat. Deşi ritmul a încetinit uşor, de la 33% în 2020, primul an de pandemie, versus 2019, el rămâne ridicat, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Pentru a prinde „valul“, tot mai mulţi antreprenori intră în această horă a alimentelor pe bază de plante, alternative la proteina animală. Ei nu doar că vor să capitalizeze popularitatea acestor produse din proteină de mazăre, fasole, cartofi, soia sau din cocos, caju ori migdale în România, ci ţintesc piaţa globală, care şi ea creşte accelerat. Mai mult, în anumite pieţe mai dezvoltate, precum Germania şi Marea Britanie, deja există o pondere importantă a populaţiei care se declară flexitariană. Este vorba de oameni care aleg să mănânce mai puţine produse lactate sau din carne, pe care le înlocuiesc cu alternative din plante. Lor li se adaugă şi vegetarienii sau veganii, tot mai numeroşi şi ei.
♦ Piaţa de alternative vegane la carne, peşte, lapte, iaurt sau brânză s-a dublat între 2019 şi 2022 ♦ Avansul vine într-o perioadă în care numărul persoanelor care renunţă la proteina animală creşte ♦ Creşte totodată numărul flexitarienilor, al acelor oameni care aleg să mănânce mai puţine produse lactate sau din carne ♦ Ei optează pentru alimente din proteină de mazăre, fasole, cartofi, soia sau pentru băuturi şi hrană din cocos, caju ori migdale.
Românii vor cheltui în acest an circa 420 de milioane de lei pe alimente verzi, vegane, piaţa urmând să crească în continuare accelerat, cu aproape 20% versus 2021. În perioada 2019-2022, deci în doar trei ani, vânzările de profil s-au dublat. Deşi ritmul a încetinit uşor, de la 33% în 2020, primul an de pandemie, versus 2019, el rămâne ridicat, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Pentru a prinde „valul“, tot mai mulţi antreprenori intră în această horă a alimentelor pe bază de plante, alternative la proteina animală. Ei nu doar că vor să capitalizeze popularitatea acestor produse din proteină de mazăre, fasole, cartofi, soia sau din cocos, caju ori migdale în România, ci ţintesc piaţa globală, care şi ea creşte accelerat. Mai mult, în anumite pieţe mai dezvoltate, precum Germania şi Marea Britanie, deja există o pondere importantă a populaţiei care se declară flexitariană. Este vorba de oameni care aleg să mănânce mai puţine produse lactate sau din carne, pe care le înlocuiesc cu alternative din plante. Lor li se adaugă şi vegetarienii sau veganii, tot mai numeroşi şi ei.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
