Pandemia de coronavirus a înregistrat o creștere a teoriilor conspiraționiste, adesea dăunătoare și înșelătoare, răspândindu-se mai ales în mediul online. Pentru a aborda această tendință, Comisia Europeană și UNESCO a publicat mai multe materiale educaționale care ajută cetățenii să identifice, să dezmintă și să contracareze aceste „teorii”.
Ce sunt teoriile conspirației? De ce apar?
1. Ce sunt acestea?
Acestea apar din credința că anumite evenimente sau situații sunt controlate în secret, „în culise” de către diferite organizații, cu scopul de a manipula populația.
2. Teoriile conspirației au aceste 6 lucruri în comun
- Au un complot secret.
- Există un grup de conspiratori.
- Există anumite „dovezi” care par să susțină teoria conspirației.
- Există ideea că nimic nu se întâmplă în mod întâmplător și că nu există coincidențe, totul este controlat.
- Există o luptă între forțele binelui și forțele răului.
- Există un țap ispășitor și grupuri care se ocupă de această manipulare.
3. De ce înfloresc?
Aceste teorii apar adesea ca o explicație logică a evenimentelor sau situațiilor dificil de înțeles cu care societatea se confruntă și care produc un fals sentiment că lumea este controlată. Adesea apar în vremuri de incertitudine, cum ar fi în timpul pandemiei de COVID-19.
4. Cum prind rădăcini?
Teoriile conspirației încep adesea sub forma unei suspiciuni. Adepții lor se întreabă cine beneficiază de pe urma unei crize mondiale și identifică anumiți „conspiraționiști”. Orice „dovadă” este apoi manipulată astfel încât să se potrivească poveștii lor.
Odată ce au prins rădăcini, teoriile conspirației se pot dezvolta rapid. Sunt greu de respins, deoarece orice persoană care nu este de acord cu aceste afirmații este văzută ca făcând parte din grupul conspiraționiștilor.
Cum putem identifica o teorie a conspirației?
Înainte de distribui informații trebuie să verificați cu atenție sursa acesteia.
1. Verificați autorul – cine scrie acest lucru și de ce?
Verificați dacă autorul are calificări sau este specializat în acel domeniu. Dacă acesta pune în balanță și prezintă fapte și dovezi care au fost verificate, din cercetări științifice sau academice și dacă este imparțial în raport cu datele prezentate, atunci este posibil ca sursa să fie de încredere. Pe de altă parte, dacă autorul nu are acreditări în domeniu și nu face parte dintr-o organizație, ci doar răspândește în mediul online propriile convingeri, cel mai probabil acesta doar construiește povești în jurul unui subiect.
2. Verificați sursa – Este de încredere?
Verificați dacă sursa este adesea citată de instituții de renume, dacă publică informații susținute de oameni de știință sau dacă este independentă și nu se asociază cu o anumită persoană sau grupare. Feriți-vă de publicațiile subiective, afiliate unui partid politic.
3. Verificați tonul și stilul – Este echilibrat și corect sau șocant și unidimensional?
De cele mai multe ori, o publicație care prezintă informații fiabile explorează în întregime subiectul, prezentând mai multe perspective. Tonul este obiectiv. O publicație de știri false își impune adesea „propriul adevăr”, nu oferă răspunsuri și demonizează pe oricine presupune că se află în spatele presupusului complot secret. Tonul este subiectiv, cu o mare încărcătură emoțională.
Teoriile conspirației pot fi periculoase
Teoriile conspirației vizează sau discriminează un întreg grup perceput ca dușmanul din spatele unei amenințări reale sau imaginate. Ele polarizează societatea și alimentează extremismul violent. În timp ce majoritatea oamenilor care răspândesc teorii ale conspirației cred cu adevărat în ele, alții le prezintă în mod cinic pentru a induce panică.
Cum ne afectează teoriile conspirației
Acestea identifică un inamic și un complot secret care amenință viața sau credințele oamenilor și declanșează un mecanism de apărare, care poate alimenta discriminarea sau justifica crimele motivate de ură. Răspândesc neîncrederea în instituțiile publice, ceea ce poate duce la apatie politică sau radicalizare și răspândesc neîncredere în dovezile științifice și medicale, cu consecințe grave asupra populației.
Atenție: grupurile minoritare sunt în mod special predispuse să fie ținta teoriilor conspirației, a discursurilor instigatoare la ură și a campaniilor de dezinformare. Acestea includ persoane de altă etnie, religie sau orientare sexuală. În contextul COVID-19, grupurile acestea au fost în mod frecvent învinovățite în mod fals pentru răspândirea virusului în Europa, în special oameni de origine asiatică, evrei, musulmani, romi și persoane care se identifică ca LGBTQ+.
Contracararea teoriilor conspirației
Atunci când considerați că ați identificat o teorie a conspirației, reacționați cât mai rapid și nu o ignorați. Iată câteva modalități concrete prin care puteți preveni răspândirea teoriilor conspiraționiste:
Pe rețelele de socializare:
- Comentați și prezentați doar informații verificate (de exemplu, de pe website-uri de specialitate);
- NU distribuiți postarea de tip fake news.
Pe website-uri și bloguri:
- Contactați autorul sau redactorul website-ului și prezentați informații verificate, rugându-i să modifice informațiile eronate;
- NU distribuiți website-ul sau articolul de pe blog.
Pe publicațiile media:
- Contactați redacția;
- Contactați consiliul de presă local/național;
- NU distribuiți articolul.
Sursele sigure de informații sunt esențiale pentru a contracara răspândirea teoriilor conspirației și a dezinformării. Jurnaliștii ar trebui să prezinte fapte veridice, folosind surse verificate, asigurându-se că nu susțin teoriile conspirației.
În raportarea despre teoriile conspirației, jurnaliștii ar trebui să:
- Prezinte faptele reale, nu să folosească titluri șocante
- Consolideze adevărul, folosind informații verificate
- Avertizeze populația asupra teoriilor conspirației care circulă
- Explice de ce sunt dăunătoare.
Nu vă lăsați păcăliți de aceste teorii. Fiți atenți și precauți și încercați să opriți răspândirea acestor informații false.
