Conceptul de știri false nu este nou și se referă la o poveste care nu este adevărată sau care a fost modificată, ducând astfel la o dezinformare mai mult sau mai puțin dorită. Fenomenul „fake news” a devenit tot mai controversat, întrucât în mediul online s-a produs o avalanșă de articole care dezinformează populația.
În acest articol vom discuta despre motivele care ne fac să fim mai atrași de aceste știri false și despre cum putem să evităm dezinformarea.
1. Nevoia de confirmare
Din dorința de a ne confirma propriile credințe suntem mai predispuși riscului de a alege să citim doar știrile care ne susțin opiniile. Această tendință funcționează și invers, întrucât din cauza unui scepticism sporit, putem evita știrile adevărate care nu ne plac.
2. Lipsa evaluării credibilității
În general, apelăm la știri pentru a ne informa pentru că nu am asistat personal la acele evenimente. Drept urmare, avem adesea încredere în sursa noastră de informare și credem că știrile prezentate sunt adevărate. Dar, în zilele noastre, trebuie să ne evaluăm cu grijă sursa de știri.
O astfel de evaluare presupune verificarea surselor și a autorului, editorului și chiar a website-ului. Deși acest proces necesită mai mult timp, o verificare atentă a articolului vă va ajuta să evitați publicațiile de știri false și să aflați intențiile din spatele lor.
3. Lipsa atenției și a răbdării
Pe de altă parte, să presupunem că subiectul în cauză este important pentru dumneavoastră și că aveți abilitatea de a evalua credibilitatea publicațiilor. Cu toate acestea, din cauza timpului limitat de care dispunem, adesea nu acordăm atenție multor articole și citim doar titlul. Vrem să primim informații cât mai rapid pentru că așa am fost obișnuiți. În zilele noastre putem să introducem doar câteva litere, iar motorul de căutare va completa restul frazei și chiar ne va oferi o gamă largă de surse, fără să depunem prea mult efort.
Dar, de fiecare dată, trebuie să ne întrebăm: „Suntem cu adevărat atenți la ceea ce se spune sau căutăm doar un răspuns rapid?”, „Cât bine evaluăm sursa?”, „Suntem suficient de răbdători pentru a înțelege știrea?”.
Dacă autorii articolului doresc cu adevărat să le accesați website-ul, ei vor face tot posibilul să vă atragă, făcând știrea cât mai interesantă. Astfel, vă pot atrage atenția folosind un titlu cât mai șocant precum: „Șlapii te îmbolnăvesc de cancer”. Un astfel de titlu a fost folosit în urmă cu aproape un deceniu de către anumite publicații, dar conținutul articolului ne dezvăluia că orice încălțăminte care permite expunerea pielii piciorului la soare, fără o protecție solară adecvată, pot crește șansele de a dezvolta un tip de cancer de piele.
Un astfel de titlu generează click-uri și atenție din partea publicului și este o strategie care produce venituri, chiar dacă dezinformează.
4. Conservarea energiei
Creierul nostru preferă să conserve energia pentru sarcini „mai importante”, așa că de cele mai multe ori suntem predispuși să acceptăm o informație, fără să mai depunem efortul de a trece știrea printr-un filtru propriu.
5. Vizarea emoțiilor personale
Una dintre cele mai mari bariere în calea gândirii critice este emoția, făcându-ne câteodată iraționali. Știrile false pot evoca și genera emoții precum frica și furia cititorului sau ascultătorului. Când oamenii judecă folosindu-și emoțiile riscă să cadă în capcana știrilor false.
6. Presiunea socială
Adesea, sub presiunea socială, suntem mai predispuși să acceptăm știrile false pentru a fi pe placul anturajului nostru. Mecanismele unei astfel de presiuni sunt destul de simple în ceea ce privește modul în care funcționează, în special pe rețelele de socializare: dacă distribuiți un conținut cu care apropiații dumneavoastră sunt de acord veți primi aprecieri și vă veți simți agreat, dar dacă spuneți ceva cu care aceștia nu sunt de acord veți fi raportat sau veți pierde prietenii.
În ceea ce privește impactul presiunii sociale asupra procesului de luare a deciziilor în raport cu știrile false ați putea spune: „Da, dar eu nu voi lăsa alte persoane să-mi afecteze deciziile”. Ei bine, asta nu este în întregime adevărat. Presiunea socială joacă un rol mult mai mare decât ne-am putea închipui.
Într-adevăr, prietenia în viața reală se bazează în mare măsură pe similitudinile dintre noi. Suntem modelați de oamenii din jurul nostru. Spre exemplu, politica și evenimentele sociale nu sunt în mod obiectiv greșite sau corecte, ci se bazează pe credințele proprii despre cum ar trebui făcute lucrurile. În ciuda perspectivelor noastre diferite, impactul mecanismelor asociate cu presiunea socială poate spori gândirea polarizată – „noi vs. ei” – evident, fiecare crezând că are dreptate; și într-o arenă polarizată, faceți parte dintr-o majoritate sau dintr-o minoritate. Dacă faceți parte dintr-o minoritate există riscul de a vă simți presați, mai mult sau mai puțin, pentru a vă schimba punctul de vedere.
Dar, doar pentru că majoritatea crede ceva nu înseamnă că și este adevărat. „Ei bine, fiecare are propriul său adevăr”. Aici intervine subiectivitatea. Când avem sarcina de a separa adevărul de știrile false, numai obiectivitatea poate produce un răspuns adecvat. Deci, fiți conștienți de climatul social, de climatul politic și de opinia majorității, pentru că este posibil ca presiunea asociată cu acestea să aibă un impact asupra informațiilor cu care intrați în contact, precum și asupra credinței în veridicitatea sau falsitatea lor.
