34.7 C
București
sâmbătă, iulie 20, 2024

HoReCa – CORESPONDENŢĂ DIN ALBANIA Savoare şi culoare, în fermele agroturistice şi în locaţiile fine-dining – 28.06.2024 – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Ferma bio Uka, creaţia unui fost ministru al agriculturii din AlbaniaLa 8 kilometri de capitala Tirana, în localitatea Laknas, se află ferma Uka, unitate înfiinţată în anul 1996 în scopuri ştiinţifice sub principiul "De fermă la masă", de Rexhep Uka, fost ministru al agriculturii în Albania între 13 aprilie 1992-5 aprilie 1993.

O astfel de locaţie de cinci stele este Marchesi Gourmet Restaurant, situat în localitatea Petrele, la 14 kilometri de capitala Tirana, în zona deluroasă panoramică deasupra văii râului Erzen, unde este un microclimat favorabil pentru cultivarea pomilor fructiferi şi legumelor.

Marchesi Gourmet Restaurant a fost votat cel mai bun restaurant al Albaniei în 2020 şi unul dintre cele mai bune restaurante din lume în 2022, iar Gezim Musliaka este recunoscut la nivel naţional ca un chef renumit, fiind chiar jurat la emisiunea Masterchef Albania...

Albania nu este doar ţara lui Skenderberg, ori litoralul de la Marea Adriatică sau tradiţia prezentă peste tot în oraşele Elbasan, Berat sau Korcea, ci şi statul unde agro-turismul se află în plină dezvoltare, în ciuda problemelor pe care vizitatorii le întâmpină din cauza condiţiei precare a infrastructurii rutiere către locaţiile semnificative din acest domeniu.

Una dintre fermele agroturistice importante din Albania este Mrizi i Zanave situată în localitatea Fishta. Ferma a fost înfiinţată de chef-ul Altin Prenga, care s-a specializat anterior în Italia. Revenit în 2009 în Fishta, el a deschis ferma şi propriul restaurant pe care le-a numit Mrizi i Zanave, adică Ascunzătoarea Zânelor.

În prezent, la restaurantul din cadrul fermei agroturistice sunt serviţi anual peste 100.000 de oaspeţi. La fermă lucrează aproximativ 50 de angajaţi care sunt implicaţi în toate aspectele producţiei, procesării alimentelor şi restaurantului fermei. Laptele şi carnea sunt colectate de la 400 de familii din apropiere şi sunt transformate în produse de cea mai bună calitate. Drumul spre restaurant trece pe lângă un câmp cu câteva sere în dreapta şi câteva rânduri de măslini în stânga spre zona de parcare, acoperită de viţă de vie şi dovleac.

La restaurant, o armată de chelneri este gata să servească clienţilor aperitive, feluri principale tradiţionale şi diferite deserturi. Restaurantul este membru al Conviviumului internaţional Slow Food şi se concentrează pe mâncăruri regionale şi de sezon, astfel încât meniul este adaptat continuu pe tot parcursul anului. În funcţie de sezon, aperitivele pot include roşii uscate, diferite tipuri de legume murate precum bame sau vinete, măsline, carne uscată, cârnaţi, farfurii cu diferite brânzeturi de casă însoţite de sirop cu aromă de pin, byrek – un fel de plăcintă umplută cu cartofi sau brânză, flori de dovlecel prăjite şi legume la grătar. Mâncarea nu este doar aromată, ci şi prezentată frumos şi creativ. În general, se găsesc mâncăruri albaneze tradiţionale şi bine-cunoscute, cu o notă modernă.

Cu toate acestea, proprietarul fermei nu intenţionează să sacrifice autenticitatea preparatelor sale pentru a mulţumi gustul tuturor celor care îi calcă pragul restaurantului. În timp ce unele ferme agroturistice aleg să includă produse de bază pentru restaurante, cum ar fi spaghetele, la Mrizi i Zanave se găsesc doar paste de casă, cunoscute sub numele de jufka , servite cu ciuperci sau cu sos de afine.

Savoare şi culoare, în fermele agroturistice şi în locaţiile fine-dining

În ceea ce priveşte băuturile răcoritoare, atât de necesare în sezonul estival, la Mrizi i Zanave nu există băuturi răcoritoare conservate, ci o varietate de sucuri de fructe proaspăt stoarse. În acest fel, în loc să producă grămezi de gunoi din cutiile de sifon, pulpa rămasă din suc se întoarce la fermă pentru a hrăni cele 500-600 de gâşte care trăiesc acolo. Dar nu doar gâşte pot fi văzute la ferma agro-turistică, ci şi oi, capre, ţapi şi alte animale domestice.

Pentru a observa cum funcţionează ferma agro-turistică, vizitatorii pot face un tur pe lângă câmpurile cultivate din apropiere şi prin atelierele de producţie a brânzei, gemului, produselor din carne, dar şi prin crama unde sunt făcute vinuri din soiul de struguri Kallmet.

Ferma deţine şi o pensiune dotată cu locuri de cazare şi teren de joacă pentru copii. Fiecare cameră este dotată cu un balcon cu vedere la grădină, baie proprie cu bideu, articole de toaletă gratuite şi un uscător de păr. Pe teritoriul fermei, turiştii beneficiază de WiFi gratuit şi de parcare privată gratuită.

Amestecul de tradiţie şi modernitate, atenţia la detalii şi experienţa autentică fac din Mrizi i Zanave un loc cu adevărat special pentru vizitatorii locali şi străini deopotrivă.

Crama Kokomani, locul unde te simţi ca acasă

Savoare şi culoare, în fermele agroturistice şi în locaţiile fine-dining

O altă locaţie agroturistică importantă este Kokomani Winery, situată la marginea localităţii Shesh, într-o zonă deluroasă din centrul Albaniei. Este vorba despre o afacere de familie înfiinţată în urmă cu peste 20 de ani, bazată pe principii dedicate oferirii de calitate, varietate şi valoare consecventă printr-un proces riguros de selecţie a vinurilor.

Crama Kokomani produce trei tipuri de vinuri: vin alb „Sheshi i Bardhe” vin roşu „Sheshi i Zi”, şi „Shen Mhilli” (Sfântul Mhill) – care este un cupaj din trei soiuri cunoscute – Cabernet Sauvignon, Petit Verdo şi Merlot. Shesh i Bardhe este gustos, plin de arome de mere, pere, piersici şi lămâie. Vorbim despre un vin care nu este acid, cu o culoare aurie cu nuanţe verzui. Shesh i Zi este un vin roşu cu arome de prune, mure, cireşe şi căpşuni. Nu este un vin greu, este demisec şi are o culoare violet pal. Vinurile se remarcă prin înalta calitate şi aroma lor deosebită, fiind create de familia Kokomani care are o veche tradiţie în cultivarea podgoriilor şi producţia de vin, tradiţie îmbinată cu o experienţă acumulată timp de 15 ani în regiunea Toscana, Italia. Preţul unei sticle de vin variază între 8 euro (vinul alb) şi 12 euro (1200 Leke albaneze).

În urma feed-back-ului pozitiv primit de la clienţi, dar şi a premiilor primite la târgurile organizate de Ministerul Agriculturii din Albania, crama Kokomani a început să ofere şi alte servicii, aşa că a apărut ideea agroturismului, inclusiv un restaurant cu bucate tradiţionale albaneze, cum ar fi plăcintă cu spanac şi cartofi, salată proaspătă, trei tipuri de dulceaţă(de smochine, de portocale cu raki şi de morcovi), raţă cu pilaf, etc. Preţul pentru o persoană este de 20 euro, iar în el este inclusă şi degustarea celor trei soiuri de vin şi a unui digestiv dulce-acrişor din rodii, care este servit la finalul mesei, după desert.

Măslinii şi mesele cu umbrele de paie oferă o experienţă de degustare extraordinară în aer liber.

Ferma bio Uka, creaţia unui fost ministru al agriculturii din Albania

Savoare şi culoare, în fermele agroturistice şi în locaţiile fine-dining

La 8 kilometri de capitala Tirana, în localitatea Laknas, se află ferma Uka, unitate înfiinţată în anul 1996 în scopuri ştiinţifice sub principiul „De fermă la masă”, de Rexhep Uka, fost ministru al agriculturii în Albania între 13 aprilie 1992-5 aprilie 1993. Vorbim despre o fermă biologică în care se aplică metode organice fără a utiliza pesticide sau îngrăşăminte chimice. Renumit entomolog, Rexhep Uka a înfiinţat ferma pentru a studia diversitatea insectelor. În acest moment, Uka Farm este condusă de Flori Uka, fiul fondatorului, care este la rândul său un somelier profesionist şi vinificator, şi care a păstrat principiile tatălui său de a lucra în armonie cu insectele şi alte forme de viaţă din ferma sa.

Vizitatorii fermei pot vedea în turul făcut acesteia o varietate de culturi agricole, care includ atât legume, cât şi pomi fructiferi, viţă-de-vie, zmeură, mure, kiwi, rodii şi alte plante specifice zonei.

Meniul oferit turiştilor se bazează pe bucătăria tradiţională, în care legumele se schimbă în funcţie de anotimp, şi pe produse din carne de miel, vită, pui şi porc care sunt luate de la producătorii locali şi sunt gătite în cuptoarele din fermă sau pe grătar.

Crama oferă vinuri de cea mai înaltă calitate produse din soiuri de struguri albanezi autentice, dar şi sortimente de raki albanez (sau grappa). Soiurile de struguri autohtoni provin de la unele dintre cele mai îndepărtate sate din Albania, iar de utilizarea lor în ferma Uka beneficiază 250 de familii din localităţile respective.

Turiştii au posibilitatea de a cumpăra de la Uka Farm diferite produse, de la sticle de vin sau raki, până la brânzeturi, gemuri sau dulceaţă.

Produse tradiţionale gătite fine-dining la Marchesi

Nu doar fermele agro-turistice oferă bucate tradiţionale vizitatorilor care le calcă pragul, ci şi unele restaurante, în care chefii cu experienţă internaţională au reinterpretat bucătăria albaneză. O astfel de locaţie de cinci stele este Marchesi Gourmet Restaurant, situat în localitatea Petrele, la 14 kilometri de capitala Tirana, în zona deluroasă panoramică deasupra văii râului Erzen, unde este un microclimat favorabil pentru cultivarea pomilor fructiferi şi legumelor.

Fondatorul restaurantului este chef-ul Gezim Musliaka, despre care am putea afirma că este un adevărat artist culinar. Musliaka şi-a conceput spaţiul său de creaţie în urmă cu aproape un deceniu: un restaurant şi o grădină de legume, care de atunci a devenit locul favorit al elitei albaneze, artiştilor, muzicienilor, oamenilor de afaceri, membrilor corpului diplomatic şi politicienilor. Locaţia este parţial galerie de artă, parţial restaurant, picturile fiind realizate de chef Gezim Musliaka, ce are o adevărată pasiune pentru pictură, deşi ca profesie este inginer mecanic.

Student al maestrului italian Guiltero Marchesi, Gezim Musliaka şi-a găsit chemarea în artele culinare, simţind o mare inspiraţie şi empatie atât cu sensibilitatea omului, cât şi a bucătarului cunoscut drept naşul bucătăriei moderne italiene. De aceea, în 2012 Musliaka şi-a numit noul restaurant de atunci în onoarea marelui bucătar italian a cărui dragoste pentru artă i-a organizat gătitul.

Gezim Musliaka ne-a spus: „Marchesi nu a fost doar un chef excepţional, ci o persoană care îmbină arta cu gătitul, cunoştinţele cu caracterul practic, disciplina tehnică şi naraţiunea artistică. Modul meu de a gândi şi de a acţiona în transformarea produsului prin gătit este afectat în mod natural de dimensiunile artistice, vizuale şi literatură. Natura este detectată de gene, familia şi strămoşii mei într-un context geografic, istoric şi cultural. Avem un meniu alcătuit din preparate pe care le-am gustat şi mi-au plăcut. Stilul meu este individual, dar tratat astfel încât să fie plăcut de oameni”.

Marchesi Gourmet Restaurant a fost votat cel mai bun restaurant al Albaniei în 2020 şi unul dintre cele mai bune restaurante din lume în 2022, iar Gezim Musliaka este recunoscut la nivel naţional ca un chef renumit, fiind chiar jurat la emisiunea Masterchef Albania.

Gezim Musliaka descrie bucătăria albaneză ca o extensie „organică” a bucătăriei mediteraneene, cu accent pe produse.

„Ceea ce defineşte bucătăria albaneză sunt preparatele legate cu produsele şi tehnicile indigene moştenite ca urmare a schimburilor economice, sociale şi culturale din întreaga regiune”, ne-a mai spus Gezim Musliaka.

Două astfel de feluri de mâncare albaneze, narden şi pekmez, au fost deja salvate în „Arca Gustului Slow Food”, un catalog viu de alimente delicioase şi distinctive aflate pe cale de dispariţie. Narden este un fel de mâncare vechi de secole, făcut din prune fierte lent, iar pekmez-ul, realizat din struguri fierţi lent timp de 72 de ore, este un îndulcitor asemănător mierii, fiind un înlocuitor vechi al zahărului. Pekmez este folosit în deserturi delicioase, cum ar fi plăcinta pekmez dulce cu lapte şi ouă.

Tiroliana de la Petrele, o experienţă de neuitat

În apropierea restaurantului Marchesi se află Zipline (tiroliana) Albania. Este prima tiroliană din Albania, cea mai lungă din Balcani şi printre primele 10 cele mai lungi din Europa. Are 1250 metri lungime şi „zborul” durează în jur de 1 minut şi 30 de secunde şi depinde de greutatea fiecărui temerar care încearcă acest tip de experienţă în aer.

Coborârea are loc deasupra râului Erzen, de la Petrele până în următorul sat, Mullet, şi oferă o privelişte minunată asupra întregii regiuni. Pe lângă distracţia oferită de coborârea rapidă, fotografiile şi videoclipurile realizate de fiecare persoană care alege să coboare cu tiroliana, Zipline Albania oferă şi certificate pentru aventurieri, pentru a le adăuga la fişierul experienţei trăite, lucru care adaugă valoare întregului tur. Pentru cei care îşi lasă maşina la punctul de plecare, există o maşină disponibilă care să îi ducă până acolo în mai puţin de 7 minute, astfel încât să poată continua călătoria înapoi la Petrele.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!