Analize și Trenduri – INS: Resursele de muncă reprezentau, la începutul anului, 63,4% din populația totală a țării – Sinteza

Resursele de muncă erau, la începutul anului 2024, de 12.091.800 persoane, reprezentând 63,4% din populația totală a țării, iar ponderea majoritară o dețineau bărbații (51,5%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Resursele de muncă reprezintă segmentul populației rezidente care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una dintre activitățile economiei naționale.

Potrivit INS, în anul 2023, populația în vârstă de muncă aptă de lucru (determinată prin scăderea din populația în vârstă de muncă a persoanelor cu incapacitate permanentă de muncă și a pensionarilor în vârstă de muncă care nu lucrează, cu pensie anticipată sau anticipată parțial, sau cu pensie de invaliditate gr. I și II) a fost de 11.519.900 persoane (52,2% bărbați și 47,8% femei) și deținea o pondere de 95,3% în totalul resurselor de muncă. Ponderea bărbaților o depășea pe cea a femeilor cu 2,7 puncte procentuale. Persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 4,7% din resursele de muncă, în cadrul acestei categorii femeile fiind majoritare (62,9%).

Populația activă civilă era la 1 ianuarie 2024 de 7.973.200 persoane, reprezentând 41,8% din populația rezidentă a țării. În populația activă civilă femeile dețineau o pondere mai scăzută comparativ cu bărbații (45,4% femei față de 54,6% bărbați). Dintre persoanele active de sex feminin 96,9% erau ocupate și 3,1% în șomaj. În totalul populației active civile, populația ocupată deținea o pondere de 97%. Rata de activitate a resurselor de muncă (ponderea persoanelor active în resursele de muncă) a fost de 65,9%. Rata de activitate pentru bărbați (70,0%) a fost superioară celei corespunzătoare femeilor (61,7%) cu 8,3 puncte procentuale.

La 1 ianuarie 2024, populația ocupată civilă a fost de 7.737.600 persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă (ponderea persoanelor ocupate în resursele de muncă) a fost de 64%.

Rata de ocupare la persoanele de sex feminin a fost de 59,7%, mai redusă cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu rata de ocupare la bărbați (68%).

Activitățile cu un pronunțat grad de feminizare a populației ocupate civile, în anul 2023, au fost cele de: sănătate și asistență socială (79,6%), intermedieri financiare și asigurări (72,3%), învățământ (72,1%), hoteluri și restaurante (60,4%), administrație publică și apărare (59,9%), activități de spectacole, culturale și recreative (57,4%).

Activitățile economice în care bărbații și femeile își desfășoară activități într-o proporție aproape egală sunt: activități profesionale, științifice și tehnice (52% femei și 48% bărbați) și comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (50,8% femei și 49,2% bărbați).

Persoanele ocupate de sex masculin au predominat în toate celelalte activități economice, deținând proporții majoritare în transport și depozitare (84,4%), construcții (84,2%) și industrie extractivă (83,6%).

La sfârșitul anului 2023, repartizarea populației ocupate civile pe sectoare de activitate evidenția că activitățile neagricole dețineau o pondere de 88,6%, în serviciile comerciale și sociale lucrau 55,9% dintre persoanele ocupate, iar în industrie și construcții 32,7%. Structura populației ocupate civile pe sectoare de activitate economică evidenția că 11,4% din populația ocupată își desfășura activitatea în sectorul agricol.

Din totalul persoanelor ocupate în activitățile neagricole, 25,8% au lucrat în industrie, 18,3% în comerț, 11,1% în construcții, 7,3% în transport și depozitare, 7,3% în sănătate și asistență socială și 5,9% în învățământ.

Repartizarea populației ocupate civile pe forme de proprietate evidențiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (81,7%) de 5 ori mai mare decât ponderea persoanelor ocupate în sectorul public (16,5%). După forma de proprietate a unităților în care au lucrat, bărbații dețineau ponderea majoritară în populația ocupată civilă din sectorul mixt (60,1%) și privat (58,4%). În schimb, femeile erau preponderente în unitățile din sectorul public (63,9%).

„Analizând distribuția populației ocupate civile pe forme de proprietate și activități ale economiei naționale se constată concentrarea persoanelor ocupate din sectorul public (98,0%) și mixt (99,3%) în activitățile neagricole”, subliniază INS.

Salariații au continuat să dețină cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populației ocupate civile. Aceștia au predominat în servicii sociale (94,1%), servicii comerciale (81,1%) și industrie și construcții (74,2%).

Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare reliefează următoarele aspecte: regiunea Nord-Est asigură 16,4% din resursele de muncă ale României, populația în vârstă de muncă (1.965.700 persoane) reprezentând 16,6% din populația în vârstă de muncă pe țară; regiunea Sud – Muntenia dispune de 14,4% din resursele de muncă ale țării, cu o populație în vârstă de muncă de 1.748.100 persoane, respectiv 14,8% din populația în vârstă de muncă a țării; regiunea Nord-Vest concentrează 13,3% din resursele de muncă la nivel național și 13,5% din populația în vârstă de muncă (1.602.000 persoane).

Cea mai mare rată de ocupare a resurselor de muncă a fost de 86,3% și s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov. Dintre celelalte regiuni, valori mai ridicate s-au înregistrat în regiunile Vest (72,3%), Centru (69,3%), și cele mai scăzute în regiunile Nord-Est (49,8%) și Sud-Muntenia (54,7%). În toate regiunile, rata de ocupare a înregistrat valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin comparativ cu cele de sex feminin. Ecartul dintre ratele de ocupare pentru cele două sexe a avut valori cuprinse între 13,5 puncte procentuale (regiunea Vest) și 4,7 puncte procentuale (regiunea Nord-Est).

Din distribuția populației ocupate civile pe regiuni de dezvoltare, se observă că în regiunea București-Ilfov se concentrează cea mai mare proporție a persoanelor ocupate (19%), iar în regiunea Sud-Vest Oltenia cea mai mică proporție (8,6%).

Totodată, analiza structurii populației ocupate civile pe sectoare de activitate evidențiază că în regiunile Sud-Vest Oltenia și Nord-Est s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activitățile agricole (17,6% ambele). Industria și construcțiile concentrau 38,2% în regiunea Centru, 35,9% în regiunea Nord-Vest, 35,6% în regiunea Vest și 35,4% în regiunea Sud – Muntenia, dintre persoanele ocupate. În servicii își desfășurau activitatea peste 50% dintre persoanele ocupate din aproape toate regiunile, cu excepția regiunilor Sud – Muntenia și Sud-Vest Oltenia. Cea mai mare pondere a populației ocupate civile în servicii s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (74%).

La 1 ianuarie 2024, cea mai mare parte a populației ocupate civile a fost constituită din salariați în regiunile București-Ilfov (87%), Vest (75%) și Centru (73,7%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (65,6%), Nord-Est (66,3%), și Sud – Muntenia (66,5%).

Ponderea patronilor în totalul populației ocupate civile depășea ponderea pe țară (2,1%) în regiunile Sud- Vest Oltenia (2,4%), Sud-Est (2,6%) și Vest (2,6%). Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au deținut ponderi importante în populația ocupată civilă a regiunilor Nord-Est (24,6%, respectiv 7,1%), Sud – Muntenia (25,4%, respectiv 6,3%) și Sud-Vest Oltenia (24,8%, respectiv 7,2%).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)