10.6 C
București
marți, aprilie 23, 2024

Agribusiness – EXCLUSIV INTERVIU Ministrul Agriculturii: În România intră și produse din lapte care nu au văzut laptele! În piețe, jumătate sunt producători, jumătate sunt intermediari. Vânzarea terenurilor către străini, stopată. Ce va fi cu prețul pâinii – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, indică în primul rând importanța programului INVESTALIM, prin care sunt acordate finanțări de până la 50 milioane euro, dintr-un buget total de 600 milioane euro, în scopul înființării de noi unități de producție, tocmai pentru a asigura produse autohtone de calitate pe piață și a reduce din deficitul balanței comerciale la alimente.

Prin acest proiect pe care noi l-am lansat, INVESTALIM, de 600 de milioane de euro, asta vrem să facem - să producem în România produse calitative și să fie pe piață și, practic, să încercăm și noi, prin politica pe care Guvernul o face acum, să cumpărăm aceste produse.

Ministru: Prin Legea practicilor comerciale neloiale au fost rezolvate aceste probleme și prin ordonanța pe care am dat-o cu plafonarea adaosului comercial, practic, nu mai pot face revizii și risturne pe cele 21 de categorii de produse, astfel încât procesatorilor, prin anumite taxe, denumite remizii și risturne, care sunt prevăzute de Codul Fiscal, să li se ia un maxim de 20%.

În România intră produse din lapte care nu sunt produse, de fapt, din lapte, divulgă, într-un interviu pentru Profit.ro, ministrul Agriculturii, Florin Barbu. El îi îndeamnă pe români să cumpere, în piețe, de la vânzători care au certificat de producător, arătând că, prin subvențiile acordate în  în vederea înființării de noi unități de procesare, este urmărită promovarea produselor de calitate locale și reducerea deficitului balanței comerciale la produsele agro-alimentare.

Ministrul asigură totodată că în România nu au mai intrat cereale ieftine din Ucraina și punctează că Ordonanța plafonării adaosului comercial la alimente ar trebui prelungită după 31 ianuarie.

El anunță și că în România au fost stopate vânzările de terenuri agricole către străini.

Produse proaste din import versus produse locale de calitate

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, indică în primul rând importanța programului INVESTALIM, prin care sunt acordate finanțări de până la 50 milioane euro, dintr-un buget total de 600 milioane euro, în scopul înființării de noi unități de producție, tocmai pentru a asigura produse autohtone de calitate pe piață și a reduce din deficitul balanței comerciale la alimente.

Ministru: Toată lumea ne spune că aducem și mâncăm unt și alte produse, cașcaval, venite din Franța, care, îți spun, anumite categorii de produse nu au văzut lapte. Ideea noastră a fost în felul următor: să sprijinim sectorul zootehnic, am pus subvenții foarte mari pentru a realiza cantități de lapte cât mai mari în România și, prin proiectul INVESTALIM, să vină procesatori, să producem la noi în România și unt, și cașcaval, și, practic, să consumăm produsele românești.

Reporter: Aveți semnale că există în continuare pe piața alimentelor acest dublu standard de calitate, produse importate foarte proaste care intră pe piață?

Ministru: Sigur, păi dacă sunt produse lactate și produse din lapte care, practic, nu au văzut laptele! Spun că sunt din derivate din lapte. Aceste derivate pot să fie făcute din zer. Deci, în România intră produse care nu sunt de o calitate superioară. Prin acest proiect pe care noi l-am lansat, INVESTALIM, de 600 de milioane de euro, asta vrem să facem – să producem în România produse calitative și să fie pe piață și, practic, să încercăm și noi, prin politica pe care Guvernul o face acum, să cumpărăm aceste produse. Am și lansat acea platformă ”Cumpără românește”, unde se înscriu toți producătorii români și încercăm să-i integrăm. Suntem în discuții cu retailerii și felicit – fără a-i da numele – un retailer din România care ajuns să aibă pe rafturi 90% produse românești.

Reporter: Ați mai observat practici comerciale în neregulă, ca, de pildă, spălarea cărnii de import expirată?

Ministru: Prin Legea practicilor comerciale neloiale au fost rezolvate aceste probleme și prin ordonanța pe care am dat-o cu plafonarea adaosului comercial, practic, nu mai pot face revizii și risturne pe cele 21 de categorii de produse, astfel încât procesatorilor, prin anumite taxe, denumite remizii și risturne, care sunt prevăzute de Codul Fiscal, să li se ia un maxim de 20%. Prin această ordonanță am introdus în marja de adaos comercial de 20% și remiza, și risturna. 

Românii să cumpere în piețe de la producătorii cu certificat

Reporter: Ce se întâmplă însă și cu accesul producătorilor mici, tradiționali, în piețe, pentru că lumea se duce și la piață, nu doar la supermarket? În continuare, micii producători se pare că nu au loc de intermediari în anumite piețe.

Ministru: Cred că datoria noastră, a Ministerului Agriculturii, este să luăm legătura și cu unitățile administrativ-teritoiale, să încercăm să deschidem mai multe piețe pentru producătorii locali. Dar să știți că în piețe cam jumătate sunt intermediari, jumătate sunt producători. Ce îi îndemn eu pe români este să cumpere acolo unde este afișat certificatul de producător. Adică  cei cre l-au afișat sunt producători locali care sunt finanțați și de Ministerul Agriculturii prin diferite scheme de ajutor de stat, iar cei care sunt intermediari nu au acest certificat de producătior și îi îndemn pe toți românii să cumpere acele produse direct acolo unde sunt etichetate și unde apare certificatul de producător, pentru că producătorii sunt obligați să aibă acest certificate, să îl pună în fața tarabei unde își vând produsele făcute în sere sau alte produse agroalimentare. 

Reporter: Legat de producătorii locali, care sunt planurile pentru Casa Unirea?

Ministru: Prin Casa Unirea vom face cele 15 centre de colectare legume-fructe. Avem un proiect ambițios, prin instalarea tânărului fermier, prin programul național strategic prin care dăm 70.000 euro pentru fiecare mie de metri pătrați de solarii, pentru încălzit și partea de combustibil necesar pe o perioadă de trei ani, pentru a încerca să producem tot timpul legume și fructe în spații protejate.

Facem aceste centre prin Casa Unirea și suntem în discuții cu retailerii să ne dea situația pe an, ce legume au nevoie în supermarketuri și, prin aceste centre de colectare, Casa Unirea integrează legumele fermierilor. Rolul Casei Unirea este acela de a integra marfă și fermieri către retailer, adică, practic, fermierii să-și facă activitatea în teritoriu, să primească banii la timp și Casa Unirea să încheie contracte cu retailerii și să încaseze banii la termenele stabilte prin contracte. Noi ne dorim ca fermierii și producătorii din bazinele legumicole să vină la aceste centre, își aduc produsele, banii vor fi virați în maxim 24 de ore în conturi și rolul Casei Unirea este de a face contracte cu retailerii și a integra procestorii. 

Anul acesta și anul viitor vor fi finalizate primele 6 centre de legume și fructe și aceste centre vor fi puse în bazinele unde am înregistrat cele mai multe cereri depuse de către fermieri în programul Tomata, sunt județe cu bazine legumicole foarte puternice, iar distribuția este uniformă și acoperă toată țara.

Ce se va întâmpla cu plafonarea adaosului comercial la alimente

Reporter: Noua ordonanță de urgență privind plafonarea adaosului comercial al 21 de categorii de alimente este în vigoare până pe 31 ianuarie, ce se va întămpla după?

Ministru: O să avem o discuție și cu retailerii, și cu procesatorii. S-a văzut foarte clar că această ordonanță a produs efecte. Spun acest lucru pentru că în 2022, la 30 noiembrie, prețul alimentelor era cu plus 28%. În anul 2023, în care avem ordonanță în vigoare și act juridic, prețul alimentelor a scăzut cu 5%.

Mai mult decât atât, indicele prețului de consum, pe alimente, în anul 2022, toate erau cu plus – 15, 18, 20, 24, 34%. Toate alimentele în anul 2023, pe această ordonanță cu plafonarea adaosului comercial, toate sunt cu minus – 10, 15%, respectiv -6, -7% la categoriile respective de produse. Asta înseamnă că am plafonat cumva creșterea prețurilor, pentru că această ordonanță a avut două caracteristici importante: să nu mai crească prețurile și, în al doilea rând, să plafonăm adaosul comercial, pentru că în piață se practica adaos comercial și de 45%, și de 50%, și de 70%, lucru confirmat atât de Consiliul Concurenței, cât și de ANAF, instituțiile de control care au aplicat amenzi pe depășirea de 20% a adaosului comercial.

Reporter: Și nu credeți că ar fi cazul să continue și anul viitor, după ianuarie?

Ministru: Sigur că trebuie să continue, pentru că, în ordonanța pe care noi am prelungit-o până la 31 ianuarie, tot ceea ce intră din import și nu intră în faza de procesare are adaos comercial de 5%. Lucrul acesta l-am făcut pentru ca procesatorii români să fie în concurență cu prețurile de dumping care vin din import.

Cerealele din Ucraina și prețul pâinii

Reporter: Care ste situația producției de cereale anul acesta?

Ministru: Am avut producții satisfăcătoare, pentru că datele sunt foarte clare: până la luna noiembrie, fermierii românii au exportat aproape 10 milioane de tone numai de grâu. La porumb încă nu este centralizat. În momentul de față, discutând de cantitățile de cereale care sunt produse în an, trebuie să ținem cont și de suprafața pe care a fost cultivate.

Reporter: Deci, anul viitor nu vom vedea o creștere a prețului pâinii?

Ministru: Deocamdată nu cred că poate să fie creștere. Prețul grâului în momentul de față este unul nu e satisfăcător pentru fermieri, dar, fiind transformat în făină și apoi în panificație, în pâine, eu cred că pentru consumatori este un preț satisfăcător.

Pentru fermieri nu este, de aceea venim cu forme de sprijin, astfel încât să le acoperim pierderile de producție.

Reporter: Cu Ucraina mai există presiunea importurilior?

Ministru: Este un mecanism aprobat până pe 31 decembrie, mecanismul nu poate fi aplicat decât de fermieri și procesatori. În momentul de față nu avem nicio solicitare, în România nu a intrat – și am avut o discuție cu colegii de la Vamă – niciun bob de cereale din cele 4 categorii de produse.

Suntem în discuții cu partea ucraineană. Eu cred că a fost un sistem foarte bun și că sistemul acesta de licențiere trebuie să continue.

Reporter: Inițial era prevăzut un sistem similar și cu Republica Moldova.

Ministru: Republica Moldova ne raportează cantitățile care trebuie să fie importate în România. Cantitățile care au fost importate din Moldova sunt la nivelul anilor 2020, 2021, 2022, adică avem toată asigurarea că Moldova nu aduce cereale din Ucraina și apoi să le introducă în România, să le schimbe cumva partea de trasabilitate. 

Forța de muncă din agricultură și terenurile

Reporter: O problemă tot mai acută în România a devenit deficitul forței de muncă în anumite domenii. Și în domeniul agriculturii ne confruntăm cu acest fenomen? Încă mai pleacă români la culesul recoltelor în alte țări.

Ministru: Eu cred că pe partea de agricultură lucrurile s-au schimbat și spun acest lucru pentru că, din estimarea pe care Ministerul Agriculturii a avut-o anul acesta, avem aproape 23.000 de cereri depuse în programul Tomata și alte scheme pe partea de usturoi. La Tomata, din cele 23.000 de cereri depuse, 9.400 de cereri sunt la tineri sub 41 de ani.

Din discuțiile pe care le-am avut – și am mers foarte mult în bazinele legumicole – foarte mulți români s-au întors și muncesc în momentul de față pentru că am venit cu aceste scheme de ajutor de stat și încep să fie rentabile, practic ,aceste activități în bazinele legumicole din țară.

Deci, pe partea de agricultură să șitiți că foarte mulți s-au întors și s-au apucat de activități agricole, pentru că am avut și proiecte foarte importante pe Programul Național Strategic, partea de instalare a tânărului fermier, cu subvenții de până la 70.000 euro – iar anul acesta pot să se ducă până la 200.000 euro – și și-au făcut mici afaceri care în momentul de față funcționează foarte bine. Aproape 5.000 din cele 9.000 de cereri este diferența din 2022 față de 2023, la tineri sub 41 de ani.

Reporter: Cu terenurile agricole, după ultimele reglementări din Parlament, mai este vreo problemă de corectat?

Ministrul Florin Barbu: Nu, nu mai este în momentul de față. Pot să vă spun că prin acea lege, pe care am dat-o în Parlament, s-a stopat vânzarea terenurilor către străini. Sunt niște lucruri foarte clare acum, etape, inclusiv la rudele de gradul I, rudele de gradul II, vecini și alții care nu fac parte din acele grupe, și partea de vânzare de terenuri s-a reglementat, nu prea mai sunt terenuri vândute către străini. 

Reporter: Sunt investitori străini interesați să preia ferme mari și să producă aici pentru export?

Ministru: În momentul de față eu n-am mai auzit de ferme mari care au fost vândute către străini.

Noi am venit cu foarte multe scheme, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), privind achiziționarea pachetului de acțiuni, până la 5 milioane lei, și pot să spun că foarte multe societăți mai mici au fost absorbite de societăți cu capital românesc. 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!