12.8 C
București
luni, mai 27, 2024

Agribusiness – Interzicerea exploatărilor de lemn și realizarea de împăduriri în Ilfov, introduse ca amendamente într-un proiect de Cod Silvic, la presiunea civică pentru crearea centurii verzi București-Ilfov – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Propunerile au plecat de la 150 de ONG-uri, grupuri civice și persoane publice, reunite în Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde ce au un proiect de lege separat, cu același scop, susținut în Parlament anul trecut și intrat în circuit parlamentar cu voturi în unanimitate, dar care stă blocat de 6 luni în Comisia de agricultură a Camerei Deputaților, potrivit unui comunicat al acțiunii civice.

Noul proiect de Cod silvic se află la prima cameră, la Senat și este în faza preliminară, de dezbateri, însă are circuit în procedură de urgență pentru a realiza legislația necesară utilizării fondurilor europene din PNRR.

Motivele interzicerii exploatării lemnului în pădurile din Ilfov sunt conform inițatorilor: suprafață împădurită de doar 16% a județului Ilfov, fiind considerată „zonă cu deficit de vegetație forestieră”.

Cinci amendamente ce au ca scop conservarea și reîmpădurirea pe suprafețele defrișate în Ilfov au fost preluate de parlamentari, la presiunea civică a ONG-urilor ce militează de ani de zile pentru realizarea Centurii Verzi în jurul marii aglomerări urbane a Bucureștiului.

Amendamentele vizează interzicerea tăierilor de copaci în scop comercial, permisiunea de a realiza în păduri doar lucrări de reconstrucție ecologică, pedeapsă cu închisoarea pentru tăierile ilegale și obligativitatea administrației Bucureștiului și CJ Ilfov de a avea, în termen de 2 an, un Plan de management al pădurilor, arată G4Media.ro.

Propunerile au plecat de la 150 de ONG-uri, grupuri civice și persoane publice, reunite în Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde ce au un proiect de lege separat, cu același scop, susținut în Parlament anul trecut și intrat în circuit parlamentar cu voturi în unanimitate, dar care stă blocat de 6 luni în Comisia de agricultură a Camerei Deputaților, potrivit unui comunicat al acțiunii civice. De la începutul acestui an, ONG-urile au recurs și la proteste în jurul Bucureștiului, în Ilfov, în care susțin măsuri pentru aer curat, sănătate, în contextul „poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei”.

Demersul inițial, ce reprezintă practic recunoașterea oficială a Centurii Verzi București-Ilfov, a fost introdus, la cererea asociațiilor, în noul proiect de cod silvic ce are presiunea adopării, fiind jalon în PNRR. Potrivit Platfomei Civice, textul care vizează blocarea tăierilor de păduri din jurul Bucureștiului, reîmpăduriri, dar și deschiderea pădurilor în scop de agrement, a fost agreat împreună cu Ministerul Mediului. Mai mult, amendamentele au fost preluate de aproape tot spectrul politic, cu semnatari ca ministrul mediului Mircea Fechet (PNL), fostul ministru Tanczos Barna (UDMR), Nicolae Ciucă (lider PNL) și alții de la USR, PSD și UDMR, dar și neafiliați la un grup politic.

Noul proiect de Cod silvic se află la prima cameră, la Senat și este în faza preliminară, de dezbateri, însă are circuit în procedură de urgență pentru a realiza legislația necesară utilizării fondurilor europene din PNRR. Inițiatorii platformei civice Centura verde București-Ilfov sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană.

Motivele interzicerii exploatării lemnului în pădurile din Ilfov sunt conform inițatorilor: suprafață împădurită de doar 16% a județului Ilfov, fiind considerată „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. De altfel, Bucureștiul este zona cu cel mai mare deficit de vegetație forestieră din țară, cu un procent de acoperire de doar 3%.

În materie de poluare, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.

Legislații care să protejeze zonele verzi din jurul marilor aglomerări urbane există deja în majoritatea țărilor europene, sub diferite încadrări conceptuale: păduri periurbane, recreative (Austria, Lituania), de protecție (Polonia), perdele forestiere, păduri de agrement (Germania).

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!