Robotul Minerva ca: 
Aproape o treime (31%) dintre investitorii individuali români au în portofoliu active din sectorul energetic, în timp ce 36% plănuiesc să investească în energie în perioada următoare, arată un sondaj recent realizat de o platformă de investiţii, relatează Agerpres. „Războiul din Ucraina a schimbat radical peisajul energetic european, obligând ţările să găsească alternative la gazele naturale ruseşti, după ce preţul acestora a crescut vertiginos în urma războiului, iar aprovizionarea a devenit nesigură”, arată sondajul eToro Retail Investor Beat.
Totodată, Uniunea Europeană a convenit să reducă cererea de gaze naturale cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023. Conform sursei citate, o iarnă mai caldă i-a ajutat pe europeni să-şi atingă ţinta. Astfel, preţurile au scăzut din cauza cererii reduse, împiedicând planurile Rusiei de a folosi energia ca monedă de schimb pentru ridicarea sancţiunilor.
„Potrivit think tank-ului Bruegel, România a obţinut o scădere a consumului de 14% în 2022. Cele mai mari scăderi au fost în consumul industrial şi casnic (18%), în timp ce consumul de gaze naturale pentru producerea de energie a crescut cu 5%. Cifrele noastre sunt comparabile cu cele din Germania, Polonia, Bulgaria şi Cehia”, susţin autorii analizei.
Cele mai mari reduceri ale consumului de gaze au fost realizate de Finlanda (-48%), Suedia (-30%) şi Lituania (-29%). Pentru luna martie, consumul de gaze naturale în România a continuat să scadă (-22% faţă de aceeaşi luna din 2022), cu o reducere a consumului de gaze pentru producerea de energie electrică de 27%, în timp ce consumul de gaze din industrie şi gospodării s-a diminuat cu 21%.
Totodată, Bruegel a estimat că, în 2022, cererea de gaze naturale din UE (care nu include umplerea depozitelor) a fost cu 12% mai mică decât media din perioada 2019 – 2021. Tendinţa de scădere a continuat şi în noul an.
„În ianuarie 2023, s-a înregistrat o reducere de 28% a cererii de gaze pentru producerea de energie electrică în UE faţă de ianuarie 2022. Acesta este un semn pozitiv pentru bilanţurile energetice ale Europei, deoarece anterior se economisea puţin gaz în sectorul energetic din cauza producţiei mai mici de alţi combustibili decât de obicei. În februarie, scăderea preţurilor a determinat o revenire a cererii de gaze din UE, aceasta fiind mai mică cu doar 11% faţă de media pentru 2019-21”, mai arată cercetarea.
Conform sursei citate, demersul Europei de a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc a fost ajutat de o toamnă şi o iarnă neobişnuit de calde. Am avut cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată şi a treia cea mai caldă toamnă din 2022, cu 1°C peste normal. Temperaturile au fost deosebit de ridicate în vestul continentului. În luna decembrie a anului trecut o mare parte din Europa a avut temperaturi ale aerului peste medie, inclusiv în Balcani şi în Europa de Est, unde de Anul Nou s-a înregistrat o căldură record.
Unele ţări europene au profitat de scăderea consumului pentru a-şi spori rezervele de gaze. Germania se află la aproximativ 67% din capacitatea de stocare, Italia la 65%, iar Olanda la 62%. Se estimează că România are aproximativ 47% din capacitate, mai mult decât de obicei în această perioadă a anului.
De asemenea, preţul de tip futures al gazelor naturale a scăzut de la maxime de peste 300 de euro pentru MW în luna august a anului trecut la 36 de euro în prezent. Cel mai probabil, din cauza scăderii cererii, preţurile la gaze vor rămâne mai mici, dar sunt încă aproape duble faţă de 2021.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.ceccarbusinessmagazine.ro).
