5.6 C
București
marți, martie 19, 2024

Analize și Trenduri – Creştere-record cu 30% a pieţei de factoring în 2022; operaţiunile au atins 7,85 miliarde de euro – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Piața de factoring a înregistrat o creștere-record cu 30% față de anul trecut, atingând un nivel de aproximativ 7,85 miliarde de euro, din care operațiunile de factoring intern au reprezentat 6,78 miliarde de euro, un plus de 34% față de 2022, relevă studiul anual al pieței derulat de Asociația Română de Factoring (ARF), relatează Agerpres.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanțări de tip factoring, ponderile rămân relativ stabile față de anul trecut, astfel că societățile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro reprezintă 41% din volumul total al creanțelor cesionate prin factoring...

La polul opus se află companiile din zona de dezvoltare Nord-Est (2% din totalul creanțelor cesionate în structuri de factoring intern și de export), acestea cesionând, prin factoring, creanțe de 151 milioane euro.

Piaţa de factoring a înregistrat o creştere-record cu 30% faţă de anul trecut, atingând un nivel de aproximativ 7,85 miliarde de euro, din care operaţiunile de factoring intern au reprezentat 6,78 miliarde de euro, un plus de 34% faţă de 2022, relevă studiul anual al pieţei derulat de Asociaţia Română de Factoring (ARF), relatează Agerpres. Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanţări de tip factoring, ponderile rămân relativ stabile faţă de anul trecut, astfel că societăţile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro reprezintă 41% din volumul total al creanţelor cesionate prin factoring, în timp ce companiile cu cifră cuprinsă între 5 şi 50 de milioane de euro reprezintă 35%. Restul volumelor aparţin companiilor cu afaceri sub 5 milioane de euro.

Din totalul creanţelor cesionate la factoring intern, contribuţia cea mai mare (46%) este din partea companiilor din zona Bucureşti-Ilfov (3,36 miliarde euro). La polul opus se află companiile din zona de dezvoltare Nord-Est (2% din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern şi de export), acestea cesionând, prin factoring, creanţe de 151 milioane euro.

„Aportul regiunilor economice ale României la dezvoltarea pieţei de factoring urmează cumva clasamentul acestora în funcţie de nivelul activităţii economice, exprimat în PIB per capita. Astfel, regiunea Bucureşti – Ilfov, care se află în fruntea clasamentului, are un nivel de 5 ori mai ridicat decât zona de nord-est a ţării, iar, în ceea ce priveşte factoringul, volumele administrate prin factoring sunt chiar de peste 20 de ori mai mari”, a declarat Bogdan Roşu, preşedinte ARF.

În ceea ce priveşte profilarea pieţei de factoring pe sectoare, FMCG (bunuri de larg consum, n.r.) a recuperat din diferenţa înregistrată anterior faţă de sectorul „Metale, Chimicale, Apa, Reciclare”, la nivelul general al pieţei, ambele segmente având o contribuţie de peste 17% (echivalentul a peste 1,3 miliarde euro).

Dacă în cazul factoringului intern, FMCG este primul contributor, cu 18%, în timp ce „Metale, Chimicale, Apă, Reciclare” aduce doar 11% din aceste volume, în cadrul tranzacţiilor de export rolurile sunt inversate, FMCG contribuind cu doar 8%, de aproximativ 8 ori mai puţin decât „Metale, Chimicale, Apa, Reciclare”.

În materie de sume absolute, creşterile cele mai importante au fost înregistrate de energie (+237%), produse farmaceutice, sănătate şi asistenţă socială (+95%) şi agricultură, pescuit, produse alimentare (+63%).

În topul domeniilor care au accesat finanţări de factoring intern în 2022, din punct de vedere valoric, se află: FMCG – bunuri de larg consum – 1,2 miliarde de euro; autovehicule, utilaje, echipamente – 866 milioane de euro; electronice, informaţii şi telecomunicaţii – 847 de milioane de euro; metale, chimicale, apă, reciclare – 735 milioane de euro; energie – 770 milioane de euro; silvicultură, prelucrare lemn, construcţii – 633 de milioane de euro; agricultură, pescuit, produse alimentare – 493 de milioane de euro; transport şi depozitare – 244 de milioane de euro; produse farmaceutice, sănătate şi asistenţă socială – 185 de milioane de euro.

Tranzacţiile internaţionale au avut o contribuţie combinată de 13,5%, cu o cifră totală a operaţiunilor de export de 910 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, în timp ce importul a atins 150 de milioane de euro, în creştere cu 15%.

Din cercetarea ARF reiese şi faptul că volumul cel mai mare de operaţiuni de factoring de export a fost realizat de companiile din regiunea Sud-Vest Oltenia, cu aproximativ 278 milioane de euro. Nivelul acestor rulaje, coroborat cu numărul de companii care au accesat soluţiile de factoring de export în această zonă (23), denotă însă o concentrare puternică. La nivelul general al pieţei, Bucuresti-Ilfov reprezintă 46% din totalul creanţelor cesionate în structuri de factoring intern şi de export şi 24% din totalul companiilor care au ales aceste soluţii (aderenti). În ceea ce priveşte numărul aderenţilor, restul regiunilor au înregistrat contribuţii relativ egale, între 8% şi 13%.

Datele ARF mai relevă şi un alt aspect legat de întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale. Astfel, anul trecut, întârzierea medie la plată a fost de 7 zile, în creştere de la 5 zile in 2021.

„Ne aflăm într-un context geopolitic, dar şi economic, complicat. Pe fondul continuării conflictului militar din Ucraina, ne aşteptăm ca volatilitatea preţurilor resurselor naturale, în special petrol, gaze, dar şi cereale, să rămână un factor important în evoluţia economică. Inflaţia este încă la un nivel foarte ridicat, cu estimări de reducere rezervat optimiste pentru 2023, ceea ce va menţine sus nivelul dobânzii de referinţă. Deficitul bugetar este foarte mare şi, pentru a putea acoperi cheltuielile actuale, dar şi potenţialele creşteri de cheltuieli sociale, fiind an pre-electoral, nu excludem să vedem creşteri de taxe anul acesta. Pe de altă parte, dacă reuşim să ne atingem ţintele de proiecte, vom putea accesa multe oportunităţi din programul PNNR, care înseamnă investiţii, creare de locuri de muncă, taxe platite, deci creştere economică, companiile fiind susţinute din plin, ca în fiecare ciclu economic, de produsele de factoring”, a adăugat Bogdan Roşu.

Studiul privind piaţa de factoring la 2022 a fost derulat de IPSOS România, în conformitate cu regulile Codului Internaţional de Cercetare de Piaţă şi Sociologică ICC/ESOMAR, la studiu fiind invitaţi să participe: membrii ARF – Access Financial Services IFN, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Eximbank, IFN Next Capital Finance, ING Bank România, Intesa Sanpaolo Bank, OTP Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank, precum şi alte instituţii financiare non-membre.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.ceccarbusinessmagazine.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!