Robotul Minerva ca: 
Autor: Andrei Rădulescu
Activele totale ale sectorului bancar din România au înregistrat o creștere semnificativă în ultimul deceniu, de la 364,1 miliarde RON la sfârșitul anului 2014 la 881,7 miliarde RON la finalul anului 2024, conform statisticilor Băncii Naționale a României (BNR).
Cu alte cuvinte, între finalul anului 2014 și sfârșitul anului 2024 activele totale ale sectorului bancar intern s-au majorat de peste 2,4 ori, evidențiindu-se creșterea înregistrată după incidența pandemiei coronavirus, cea mai severă criză sanitară pe mapamond în ultimul secol.
Astfel, activele totale ale băncilor din România au crescut pentru al patrulea an la rând în 2024 cu un ritm mediu anual de peste 10%, evidențiindu-se o accelerare la 12,3% anul trecut.
Cu toate acestea, România continuă să prezinte un nivel redus al indicatorului active bancare/PIB (sub 50% în 2024), poziționându-se în a doua jumătate a clasamentului mondial (în 2021 ocupa locul 98 în lume, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internațional).
Dinamica activelor totale ale sectorului bancar în ultimul deceniu a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv procesul de convergență economică europeană și deteriorarea finanțelor publice (care a determinat majorarea necesarului de finanțare al statului).
Am analizat relația între evoluția activelor sectorului bancar din România și o serie de indicatori macro-financiari, inclusiv dinamica PIB-ului nominal și raportul deficit bugetar/PIB pe plan intern și performanța indicelui bursier S&P 500 în perioada 2014-2024.
Pe de o parte, se poate observa o relație pozitivă între ritmul anual al activelor totale din sectorul bancar intern și dinamica anuală a PIB-ului nominal din România în perioada 2014-2024, cu un coeficient estimat de 0,21. Cu alte cuvinte, o creștere a PIB-ului nominal cu un punct procentual a determinat avansul activelor din sectorul bancar cu 0,21 puncte procentuale în România în ultimul deceniu. Nivelul scăzut al acestui coeficient este explicat prin tendința de scădere a raportului credite neguvernamentale/PIB după declanșarea Marii Crize Financiare.
Astfel, potrivit datelor Băncii Mondiale și estimărilor elaborate, raportul credite neguvernamentale/PIB în România a scăzut la sub 23% în 2024, cel mai redus nivel din 2005, aspect evidențiat în graficul prezentat.
Această evoluție a fost determinată de faptul că PIB-ul nominal a crescut, în general, într-un ritm mai alert comparativ cu dinamica creditului neguvernamental după 2010, având în vedere consecințele crizei financiare.
De asemenea, analiza elaborată indică o relație pozitivă între ritmul anual al activelor totale din sectorul bancar intern și dinamica raportului deficit bugetar/PIB, coeficientul estimat pentru perioada 2014-2024 fiind de 0,87.
Prin urmare, intensificarea raportului deficit bugetar/PIB cu un punct procentual a determinat creșterea activelor bancare cu 0,87 puncte procentuale în perioada analizată.
În acest context, subliniem faptul că deținerile de titluri de stat ale instituțiilor financiare s-au majorat de 2,76 ori, de la 24,9 miliarde EUR în decembrie 2014 la 68,6 miliarde EUR în decembrie 2024 (un nivel record), potrivit statisticilor Băncii Naționale a României (BNR).
Cu alte cuvinte, tendința de intensificare a raportului deficit bugetar/PIB după mai mulți ani de consolidare fiscală (după izbucnirea Marii Crize Financiare) a avut un impact mai mare asupra creșterii activelor din sectorul bancar românesc decât evoluția PIB-ului nominal.
Aceasta reprezintă o vulnerabilitate pentru evoluția viitoare a economiei reale, dar și un factor de risc structural pentru stabilitatea financiară și macroeconomică și pentru mecanismul de transmisie a politicii monetare în momentul izbucnirii următoarelor șocuri mondiale/europene/regionale (endogene și/sau exogene). Altfel spus, creșterea semnificativă a activelor sectorului bancar din ultimii ani nu este sustenabilă.
Nu în ultimul rând, există o relație pozitivă între ritmul anual al activelor sectorului bancar și climatul din sfera bursei americane, coeficientul estimat fiind de 0,06.
Rezultatele estimărilor econometrice, coroborate cu perspectivele de decelerare pentru ritmul anual de creștere a PIB-ului nominal și de consolidare fiscală (mai necesară ca niciodată de la Marea Criză Financiară pentru a evita retrogradarea ratingului suveran) și provocările piețelor financiare internaționale în timpul administrației Trump 2.0, indică perspective de încetinire a ritmului anual al activelor totale din sectorul bancar românesc în anii următori.
Totodată, atrag atenția cu privire la faptul că, într-un scenariu macroeconomic advers (în care România ar fi retrogradată la statutul de “junk” de către agențiile de rating internaționale), valoarea deținerilor de obligațiuni guvernamentale ar putea scădea semnificativ pentru o perioadă, având un impact negativ asupra evoluției activelor totale ale băncilor, dar și asupra stabilității macroeconomice și financiare din România.
Rezultatele analizei elaborate exprimă faptul că sunt necesare reforme structurale în sectorul bancar din România, inclusiv schimbarea modelelor de afaceri, creșterea incluziunii financiare și adresarea riscului determinat de expunerea ridicată la datoria publică.
Nu în ultimul rând, România ar trebui să accelereze reformele structurale pentru a îmbunătăți ritmul anual potențial de creștere economică și pentru a consolida finanțele publice, aspecte foarte importante pentru a diminua riscurile și provocările din a doua jumătate a acestui deceniu.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
