Robotul Minerva ca: 
Aproximativ 39% dintre respondenţi au declarat că preferă să folosească băncile digitale, în primul rând pentru flexibilitate (26%) şi pentru controlul sporit asupra propriilor fonduri (13%), arată un studiu publicat de aplicaţia financiară Revolut, citat de Agerpres. Conform aceleiaşi surse, doar 4% dintre respondenţi au indicat că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece au mai multă încredere în acestea decât în băncile digitale. De asemenea, 9% dintre respondenţi au spus că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece pot cere sfatul unui consultant.
Potrivit unui studiu realizat în iulie 2023 de compania Dynata, pe un eşantion de 1.000 de adulţi români, reprezentativ după gen, vârstă şi distribuţie geografică, digital banking-ul se bucură de tot mai multă încredere printre români, indiferent că este vorba despre Generaţia Z (cei născuţi după anul 1995, n.r.), Mileniali (cei născuţi între 1980 – 1994, n.r.), Generaţia X (cei născuţi între 1965 – 1979, n.r.) sau Baby Boomers (cei născuţi între 1945 şi 1964, n.r.).
„Diferenţe există şi la nivelul comunităţilor regionale. Cei mai mari susţinători ai băncilor digitale sunt rezidenţii din vestul ţării (49%), în timp ce în sudul ţării (Muntenia), modelul mixt de bancă cu prezenţă fizică, dublată de o aplicaţie de digital banking, este mai popular (44%). Locuitorii din nord-vestul ţării sunt fani ai modelului clasic de banking la ghişeu (15%), în timp ce, la polul opus, bucureştenii şi locuitorii din Ilfov sunt cei mai mari opozanţi ai acestui model (5%)”, susţin autorii studiului.
Studiul mai arată că Milenialii au cel puţin două conturi bancare. Cei mai mulţi români (42%) au două conturi bancare, dar campioni în această secţiune sunt milenialii (53%). GenX se remarcă prin numărul mai mare de conturi bancare – 28% declară că au între 3-5 conturi bancare.
„Doar 3% dintre respondenţi spun că nu au niciun cont bancar, iar procentul este identic atât în rândul femeilor, cât şi printre bărbaţi. Cei mai mulţi consumatori care nu au niciun cont bancar se regăsesc printre reprezentanţii Generaţiei Z (8%), un procent superior mediei naţionale, în timp ce la segmentul de vârstă 35-44 de ani a fost identificat cel mai mic procent de răspunsuri «niciun cont bancar» (0,9%)”, precizează cercetarea.
Totodată, unul din doi români din Generaţia Z preferă banca din smartphone celei cu prezenţă fizică. Circa 35% dintre aceştia consideră că este preferabilă banca digitală deoarece oferă mai multă flexibilitate, iar 13% pentru controlul sporit asupra banilor.
Preferinţa faţă de digital banking este mult mai evidentă în rândul generaţiilor Z, Mileniali şi parţial Generaţia X, cu procente care variază între 45% şi 50%. Respondenţii cu vârste peste 45 de ani sunt în favoarea unei soluţii mixte – serviciile bancare clasice combinate cu o aplicaţie de digital banking (cea mai mare valoare, 49%, se remarcă la categoria de vârstă 55-64 de ani).
Potrivit studiului, aplicaţiile şi băncile digitale ajută la o mai bună monitorizare a cheltuielilor.
„Asta e inclusiv pe placul generaţiei Baby Boom. Aproape opt români din zece (78%) cred că ţinerea unei evidenţe a cheltuielilor îi poate ajuta să îşi gestioneze mai bine bugetele personale. 41% fac deja asta acest lucru şi apelează la aplicaţii şi la instrumente de digital banking pentru a-şi urmări cheltuielile. Totuşi, 15% dintre respondenţi susţin că nu îşi monitorizează cheltuielile, fie pentru că nu cred că astfel şi-ar îmbunătăţi situaţia financiară (10%), fie pentru că îşi propun să reducă achiziţiile (5%), fără a le mai urmări”, precizează cercetarea.
Generaţia Z şi Milenialii recurg la tehnologie pentru a face mai uşoară monitorizarea bugetelor personale. Cea mai mare rată de utilizare (50%) se observă în rândul categoriei de vârstă 25- 34 de ani. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românii preferă să calculeze manual bugetul personal, pe hârtie (18% pentru Generaţia X şi 20% pentru generaţia Baby Boom).
„Deoarece au unele dintre cele mai mici venituri din ţară, consumatorii de peste 65 de ani, care sunt pensionari, arată şi cel mai ridicat nivel de scepticism (21%) faţă de ideea îmbunătăţirii situaţiei financiare personale prin utilizarea unor instrumente de analiză a cheltuielilor”, precizează studiul.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.ceccarbusinessmagazine.ro).
