Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
Costul orar al forţei de muncă a crescut în T2 2024 cu 6,79% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023 (+15%), s-a înregistrat cel mai mare nivel din ultimii patru ani, în pofida unei inflații în scădere semnificativă.
Reamintim, limita de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european este de +12% pentru țările non-euro (+9% pentru Zona Euro) iar situația s-a înrăutățit din perspectiva macrostabilității. De reținut, indicatorul fusese adus în limitele cerute în 2021 și 2022.
După o reușită favorizată de efectul de bază postpandemie în 2021 (+8,2%), productivitatea muncii pe salariat în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper macroeconomic) s-a plafonat în 2022 și a intrat pe un trend de scădere, continuat în primul semestru al anul curent (-2,3% media pe S1 și -4% în luna iunie). Astfel, productivitatea muncii a ajuns sub nivelul din 2019.
În ce privește corelația cu productivitatea muncii, după ce în 2021 raportul teoretic favorabil relativ la majorarea salariilor a fost refăcut, situația s-a schimbat și s-a deteriorat din nou în prima jumătate a anului curent. Ceea ce nu este de natură să ajute la refacerea echilibrelor macroeconomice.
În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul creșterilor de costuri salariale. Pe primele poziții, peste pragul de 20%, apar învățământul (+22,42%), segmentul HoReCa (+21,67%) și alte activități de servicii (+20,41%). Foarte aproape se mai situează tranzacțiile imobiliare (+19,77%) și construcțiile (+19,74%).
Referință importantă, industria prelucrătoare (+13,19%) figurează cu aproape două puncte procentuale sub media pe economie, pe fondul scăderii de productivitate. Totodată, revelația în formarea PIB ca schimbare de structură, sectorul de informații și comunicații (+11,41%), apare și mai mult sub această medie, deși a avut o contribuție majoră la rezultatul economic.
Administraţie publică şi apărarea, împreună cu asigurările sociale (+13,34%), au coborât sub media națională, acolo unde a urcat spectaculos sectorul sanitar, în pofida cerințelor de a limita deficitul bugetului public. Astfel, statul a acționat în calitate de market-maker în sensul creșterii mai substanțiale a costului muncii.
Sub presiune electorală, va fi dificilă limitarea avansului salariilor bugetare pentru echilibrarea finanțelor publice. Trendul de reducere a facturii publice raportat la PIB (de la 10,4% în 2020 la 9,4% în 2021 și 8,4% în 2022) a fost stopat deja în 2023 (tot 8,4%) și se întrevede o îndepărtare în acest an de cerința venită din partea instituțiilor internaționale (7% din PIB).
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
