25.8 C
București
duminică, aprilie 14, 2024

Agribusiness – Reportaj – În Carpații din România și Polonia se duce o luptă pentru protejarea pădurilor de defrișările ilegale. După dictatura lui Ceaușescu, munții Carpați devin un fel de teren agricol – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Greenpeace consemnează însă, într-un raport din noiembrie 2022, că la fiecare oră dispar din Carpați păduri de pe o suprafață "în medie de peste cinci ori mai mare decât a unui teren de fotbal".

Agenția silvică de stat, care are rolul de a conserva și exploata fondul forestier, deține majoritatea; veniturile sale au crescut în 2022 cu 50%, la 15,2 miliarde de zloți (circa 3,4 miliarde de euro), din care peste 90% din vânzarea lemnului.

Geograful Mikulas Huba arată că, deși suprafața împădurită reprezintă oficial peste 40% din teritoriul țării, "nu mai sunt păduri adevărate", ci de multe ori terenuri de exploatare sau doar tufișuri.

Agenția France Presse relatează despre lupta cu defrișările ilegale din Carpați, în Polonia și România.

Relatările agenției încep cu o imagine din adâncul pădurii din Carpații polonezi, unde pe un brad bătrân se văd urme de gheare. Un bârlog de urși, cu crengi și frunze pe margini, se află la câțiva pași de o zonă defrișată, arată Agerpres.

Un purtător de cuvânt al organizației ecologiste Greenpeace, Marek Jozefiak, arată spre împrejurimi din satul Zatwarnica, din sud-estul Poloniei: „Vedeți dealul acela? Deja l-au ras. La vreo 50 de metri de bârlog”.

În Polonia mai trăiesc doar 150 de urși, iar habitatul lor trebuie păstrat, spune el, deplângând protecția insuficientă a pădurilor de munte, locuri pe care le numește „sfinte”.

Lanțul muntos carpatic se află pe teritoriile a opt țări europene, iar pădurile – dintre care și unele bătrâne, de peste 150 de ani – sunt printre ultimele bastioane ale biodiversității pe continent. Mai există chiar și păduri virgine, neatinse de om.

Cu fagi și conifere, cu sute de alte specii de plante, cu zimbri, râși, lupi, pisici sălbatice și multe specii de păsări cum ar fi ciocănitoarea de munte, astfel de medii sunt vitale pentru combaterea modificărilor climatice, deoarece captează dioxidul de carbon.

Greenpeace consemnează însă, într-un raport din noiembrie 2022, că la fiecare oră dispar din Carpați păduri de pe o suprafață „în medie de peste cinci ori mai mare decât a unui teren de fotbal”.

Această realitate este privită cu relativă indiferență în Polonia, dar a atras deja atenția în România, au constatat jurnaliștii AFP.

Pe teritoriul românesc se află mai mult de jumătate din suprafața Carpaților; restul munților din acest lanț sunt în Slovacia, Polonia, Ucraina și câte puțin în Ungaria, Serbia, Cehia și Austria.

Pe hârtie, regiunea este „una din cele mai protejate din Uniunea Europeană”, consemnează raportul Greenpeace.

În realitate, în Polonia sunt protejate doar 1% până la 3% din păduri. Agenția silvică de stat, care are rolul de a conserva și exploata fondul forestier, deține majoritatea; veniturile sale au crescut în 2022 cu 50%, la 15,2 miliarde de zloți (circa 3,4 miliarde de euro), din care peste 90% din vânzarea lemnului. „Încearcă să scoată cât mai mulți bani”, acuză Jozefiak.

În 2018, justiția europeană a condamnat Polonia pentru tăierile de arbori din pădurea virgină Bailowieza din est, cea mai mare din cele încă existente în Europa. Autoritățile reacționează la critici prin plantări de puieți – o soluție despre care militanții ecologiști spun că nu compensează distrugerea mediului.

În Polonia nu s-a înființat în ultimele zeci de ani niciun parc național, din cauza legislației care acordă autorităților locale dreptul de veto. Exploatarea pădurilor nu este însă interzisă nici măcar în parcurile existente.

Ewa Tkacz, șefa unei exploatări forestiere, declară că nu există „niciun impact negativ asupra ecosistemului” și că „iubim foarte mult natura”.

Ecologiștii protestează periodic. Greenpeace cere Uniunii Europene să dezvolte și să finanțeze un plan pentru protecția Carpaților ca „patrimoniu natural vital”.

Profesorul de biologie Andrzej Zbrozek, care locuiește în mijlocul pădurii, spune că munții Carpați „devin un fel de teren agricol, subordonat exploatării forestiere”. „Îmi e greu să accept că pădurile prin care am umblat toată viața se răresc încet-încet”, mărturisește bărbatul în vârstă de peste 50 de ani.

Ravagii similare au loc și în Slovacia. Geograful Mikulas Huba arată că, deși suprafața împădurită reprezintă oficial peste 40% din teritoriul țării, „nu mai sunt păduri adevărate”, ci de multe ori terenuri de exploatare sau doar tufișuri.

În România, reporterii AFP l-au însoțit pe inginerul silvic Gabriel Oltean într-o pădure întunecoasă de molizi înalți, în căutarea unor arbori marcați cu numere acum doi ani. Metoda de marcare este încă utilizată pentru verificarea tăierilor ilegale, însă este ineficientă, explică specialistul în vârstă de 32 de ani, care nu mai reușește să găsească trunchiurile cu marcaje de pe teritoriul comunei Ghimeș-Făget din estul țării. „Așa că închipuiți-vă un inspector care ajunge aici fără să cunoască locurile!”, spune el.

Personalul este insuficient, iar marcajele se șterg cu timpul sau sunt acoperite de rășină.

AFP afirmă că pădurile erau relativ păstrate sub dictatura lui Ceaușescu, care le folosea pentru vânătoare, însă după 1989 au avut loc defrișări ilegale pe care multă vreme autoritățile nu au reușit să le împiedice.

De sus se văd cicatricile lăsate de tăieri în verdele pădurilor. La sol, butucii rămași amintesc de arborii care creșteau pe terenuri care acum arată a pășuni. Curtea de Conturi a României estima în 2013 că din 1990 până în 2011 s-au tăiat ilegal circa 80 de milioane de metri cubi de lemn.

În prezent, suprafața împădurită din România este de circa o treime (6,6 milioane de hectare), iar industria forestieră și a lemnului reprezintă 4,5% din PIB, adică aproape 10 miliarde de euro, conform firmei PwC. Lemnul este folosit pentru foc, în special la țară, sau ajunge pe piețele internaționale de mobilă și bricolaj. Cifrele exacte sunt greu de obținut, însă fondul mondial pentru natură WWF estimează, pe baza unor monitorizări locale, că aproximativ o treime din transporturile de lemn sunt ilegale.

Proporțiile flagelului au determinat Comisia Europeană să declanșeze în 2020, după semnalările unor organizații neguvernamentale, o procedură de infringement (constatare a neîndeplinirii obligațiilor) și să amenințe România cu sancțiuni financiare.

Din 2014, se folosește sistemul digital Sumal, modernizat ulterior, pentru urmărirea camioanelor, care facilitează depistarea tăierilor ilegale. Transportatorii au obligația de a încărca într-o aplicație fotografii care să facă dovada cantităților de lemn extrase din păduri, pentru comparație cu cele care ajung în depozite.

La sfârșitul lui ianuarie, ministrul de atunci al mediului, Barna Tanczos, s-a lăudat în presă cu „cel mai sofisticat sistem din Europa”, însă grupările infracționale reușesc încă să dejoace controalele, efectuând mai multe transporturi cu același aviz. Doar o mică parte din lemnul furat este confiscată – mai puțin de 90.000 de metri cubi în 2022, conform datelor oficiale.

Autoritățile au decis să continue eforturile. În iunie, parlamentul a adoptat o lege pentru obligativitatea camerelor de supraveghere pe drumurile forestiere; primele 350 vor fi instalate anul viitor.

Gabriel Oltean a amplasat astfel de camere din 2021, pentru monitorizarea zonei Ghimeș. El relatează că localnicii au fost șocați când au văzut imagini difuzate în direct pe YouTube cu camioanele într-un du-te-vino neîntrerupt și presupușii tăietori ilegali forfotind pe drumurile mărginite de bușteni.

Prin urmărire, Oltean a depistat mai multe camioane suspecte; ca și alți avertizori, în unele cazuri el a reușit să obțină începerea unor anchete și confiscarea unor cantități de lemn. Încă nu s-a ajuns la nicio condamnare.

Pentru prinderea infractorilor ar fi nevoie de un program informatic de alertă în timp real, explică Radu Melu, expert al WWF România. Sau măcar de vigilență continuă, deoarece „camioanele trec prin fața camerei, imaginile sunt arhivate și după o vreme șterse fără să se întâmple nimic”.

Guvernul intenționează să implementeze un sistem sofisticat de monitorizare cu imagini din satelit, drone și avioane – o investiție de 46 de milioane de euro, finanțată din fonduri europene.

Oltean, acum consultant în domeniu, este de părere că numai tehnologia poate ajuta la combaterea defrișărilor, prin „reducerea intervenției umane”, fiindcă mafia lemnului are de multe ori complici într-o administrație forestieră coruptă, așa cum au dovedit mai multe scandaluri răsunătoare din ultimii ani. „Ca un radar rutier: degeaba ești prieten cu polițistul care te oprește, viteza excesivă este înregistrată și nimic nu te scapă”.

În zona lui din Ghimeș, pădurarul Petre Oltean (fără legătură de rudenie cu Gabriel) vede zilnic progrese în lupta împotriva defrișărilor ilegale, datorită mobilizării unor „oameni competenți” și a apariției unor colegi „mai tineri, cu altă mentalitate”.

În această luptă se plătește uneori cu viața. AFP reamintește că au avut loc agresiuni împotriva militanților ecologiști și a pădurarilor, doi dintre aceștia fiind uciși în 2019.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.profit.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!