Robotul Minerva ca: 
INS a păstrat la 0,1% avansul PIB pe T2 2023 față de trimestrul anterior și +0,8% față de același trimestru al anului precedent în varianta provizorie dată publicității. Prima jumătate a anului s-a încheiat cu un rezultat de +0,7% brut. De remarcat scăderea sistematică a rezultatelor în termeni reali de la un an la altul, în pofida prognozei de creștere cu 3,4% pe 2024, care a stat la baza întocmirii bugetului public.
Nominal, rezultatul economic pe T2 2024 a fost de 408.039,7 milioane lei. Ajustat, însă, după sezonalitate, valoarea comunicată a ajuns la 430.772,6 milioane lei, valoare cu puțin mai mare decât cea din T1 2023 (423.008,6 milioane lei). Explicația creșterii în termeni ajustați provine din ponderile diferite în structura anului, cea a primelor trimestre fiind mai redusă.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost 756.910 milioane lei în preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,7% faţă de semestrul I 2022. Dată fiind distribuția istorică de circa 45%/55% pe cele două jumătăți ale anului, pentru a mai reuși creșterea economică de 3,4% prognozată inițial pentru 2024 ar fi necesar un rezultat improbabil de +5,6% în partea a doua a anului curent (peste 1.000 miliarde lei în termeni nominali pe semestrul al doilea).
Recul îngrijorător al industriei, IT-ul a stagnat
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică pe semestrul 1, se remarcă reculul industriei (-0,6 puncte procentuale), care a penalizat avansul economic de ansamblu cu 0,1 puncte procentuale. Ponderea acestui sector pe S1 la formarea PIB a scăzut la doar 17,5%, cu tendință îngrijorătoare (după 21,6% în S1 2023 și 22,5% pe întreg anul 2022, pe date semidefinitive).
Activitățile profesionale (-1,3% ca evoluție în termeni reali) și tranzacțiile imobiliare (-1,6%) au influențat și ele negativ evoluția PIB, tot cu câte -0,1 pp. Dacă administrația publică (+1,1%) nu era așteptată să vină cu o influență pozitivă, se conturează semne de întrebare pe segmentul intermedierilor financiare (-0,9%) și, mai ales pe zona IT, aflată în stagnare, ambele pe zero ca efect asupra creșterii econimice.
Construcțiile și-au mai revenit după un început de an foarte slab, au trecut pe plus (+1%) și au venit cu o contribuție marginală la avansul PIB (+0,1 puncte procentuale). Ajutată de efectul de bază al scăderilor din anii anteriori, care au contribuit la rezultatul de +10,9% pe primele șase luni din 2024, agricultura a avut o contribuție de +0,2 pp. La fel ca și sectorul, aflat în plin avânt (+6,6%), al activităților de spectacole, culturale și recreative etc.. Practic, aceste domenii de activitate au mutat valoarea adăugată brută pe un plus marginal, de doar +0,2 pp.
Orecum surprinzător și din motive de metodologie de calcul, principala contribuție la creșterea economică au adus-o impozitele nete, care au înregistrat o creștere de +5,4% și au avut un efect de +0,5 pp. Ceea ce nu constituie o evoluție îmbucurătoare și reclamă un reviriment notabil al activității economice creatoare de valoare în partea a doua a anului curent.
Una peste alta, transformările structurale din economie sunt tot mai vizibile, cu deplasare rapidă dinspre industrie înspre servicii, mult mai sensibile la potențiale fluctuații. Consecința, o specializare riscantă, cu o forță de muncă ce poate accesa cele mai ieftine mărfuri din UE (indice 60,2 din media prețurilor europene) și un deficit în comerțul extern cronicizat la cele mai mari valori din regiune (peste 18 miliarde euro după primele 7 luni ale anului).
Dan Pălăngean
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
