34.7 C
București
sâmbătă, iulie 20, 2024

Analize și Trenduri – Competitivitatea – eterna provocare pentru economia europeană (Andrei Rădulescu) – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Provocările structurale din sfera competitivității economice a Uniunii Europene sunt determinate, în principal, de evoluțiile din Zona Euro (inclusiv rigiditățile structurale și absența Uniunii Politice), fapt confirmat de scăderea semnificativă a ponderii acestei economii în PIB-ul mondial pe parcursul ultimelor decenii – de la aproximativ 27% în 1992 (anul semnării Tratatului de la Maastricht) la sub 15% în 2023, conform statisticilor Fondului Monetar Internațional (FMI), aspect evidențiat în graficul următor.

Astfel, productivitatea muncii în Zona Euro a crescut în perioada 1995 – 2023 cu un ritm mediu anual de doar 0,2%, conform datelor publicate recent de Banca Centrală Europeană (BCE), după cum se poate nota în graficul de mai jos.

de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenta in Comert Exterior (proiect lansat de Academia Romana, Academia de Studii Economice din Bucuresti si Institutul National de Statistica

Pe 27 iunie anul curent a avut loc la Bruxelles summit-ul de vară al Uniunii Europene, în cadrul căruia au fost nominalizate persoanele pentru conducerea instituțiilor europene și a fost lansată Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029.

Agenda Strategică pentru următorii cinci ani are ca obiectiv să contribuie la întărirea suveranității și la creșterea capacității Uniunii Europene de a face față provocărilor curente și viitoare, fiind axată pe trei piloni:

  1. o Europă liberă și democrată;
  2. o Europă puternică și sigură;
  3. o Europă prosperă și competitivă.

Privind retrospectiv, competitivitatea a reprezentat provocarea economică fundamentală la nivelul Uniunii Europene pe parcursul ultimelor decenii.

De altfel, obiectivul strategic al Agendei Lisabona a fost transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă și dinamică economie pe plan mondial la orizontul 2010.

Cu toate acestea, competitivitatea Uniunii Europene a prezentat o tendință de deteriorare în ultimele decenii, în contextul șocurilor exogene și endogene mondiale, acestea având impact simetric și consecințe asimetrice, atât pentru țările lumii, cât și pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Spre exemplu, ponderea exporturilor Uniunii Europene în exporturile mondiale a scăzut de la 18,9% în 2002 la 14,8% în 2023, conform datelor Statista, aspect evidențiat în graficul de mai jos.

Totodată, ponderea importurilor Uniunii Europene în importurile mondiale s-a diminuat de la 17,2% în 2002 la 14,2% în 2023, potrivit aceleiași surse.

Aceste evoluții au fost determinate de provocările structurale cu care s-a confruntat economia regiunii după incidența Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial) și după declanșarea pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară pe plan global de mai bine de un secol).

Atrag atenția cu privire la faptul că cea mai severă scădere pe ponderea exporturilor și importurilor Uniunii Europene în exporturile și importurile mondiale a avut loc în contextul procesului îndelungat de ajustare traversat de regiune după declanșarea crizei financiare mondiale în 2008.

Astfel, Marea Criză Financiară a indus o criză în W pentru economia Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și, totodată, principalul partener economic al României), în contextul fenomenului de imposibilă ajustare cu care s-au confruntat statele din flancul sudic al regiunii (Grecia, Portugalia, Italia și Spania).

În aceste țări membre ale Zonei Euro agenții economici aveau împrumuturi în euro, o monedă pe care nu o puteau controla, politica monetară fiind stabilită de către Banca Centrală Europeană de la Frankfurt, ținând cont de situația macroeconomică și financiară agregată la nivel de regiune.

Totodată, pandemia COVID-19 a indus o ajustare mai pronunțată a economiilor din Zona Euro, date fiind măsurile implementate pentru susținerea salariaților – spre deosebire de Statele Unite, rata șomajului nu a crescut semnificativ în regiune după incidența crizei sanitare.

Provocările structurale din sfera competitivității economice a Uniunii Europene sunt determinate, în principal, de evoluțiile din Zona Euro (inclusiv rigiditățile structurale și absența Uniunii Politice), fapt confirmat de scăderea semnificativă a ponderii acestei economii în PIB-ul mondial pe parcursul ultimelor decenii – de la aproximativ 27% în 1992 (anul semnării Tratatului de la Maastricht) la sub 15% în 2023, conform statisticilor Fondului Monetar Internațional (FMI), aspect evidențiat în graficul următor.

Deteriorarea competitivității economiei Zonei Euro pe parcursul ultimelor decenii a fost determinată de o serie de factori, printre care se menționează:

  1. cvasi-stagnarea productivității muncii;
  2. nivelul ridicat al primei de risc pe piața financiară, cu implicații pentru costurile de finanțare din regiune;
  3. dependența de surse externe de energie și prețul mai ridicat la energie comparativ cu alte blocuri economice ale lumii;

Astfel, productivitatea muncii în Zona Euro a crescut în perioada 1995 – 2023 cu un ritm mediu anual de doar 0,2%, conform datelor publicate recent de Banca Centrală Europeană (BCE), după cum se poate nota în graficul de mai jos.

Atrag atenția cu privire la faptul că dinamica productivității muncii din regiune s-a deteriorat după lansarea monedei unice europene de la 1 ianuarie 1999. Potrivit statisticilor BCE, între 1998 și 2023 productivitatea muncii din Zona Euro s-a majorat cu o rată medie anuală de doar 0,1%, ritm cu mult sub cel înregistrat în Statele Unite ale Americii (prima economie a lumii) (rată medie anuală de aproximativ 2,0%).

Totodată, prima de risc (un indicator abstract care intră în structura costurilor de finanțare) s-a poziționat în Germania (economia locomotivă a Uniunii Europene și a Zonei Euro, cu o dimensiune nominală de 4,1 trilioane EUR în anul 2023) peste nivelul din Statele Unite pe parcursul ultimelor decenii, în pofida politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană după incidența Marii Recesiuni până la puseul inflaționist din perioada recentă.

Astfel, între septembrie 2002 și mai 2024 prima de risc din Germania a înregistrat un nivel mediu superior cu 2,3 puncte procentuale celui din Statele Unite ale Americii, conform estimărilor elaborate de Market Risk Premium, aspect evidențiat în graficul următor.

Nu în ultimul rând, prețurile la energie în Uniunea Europeană sunt mult mai ridicate comparativ cu cele înregistrate în Statele Unite.

Astfel, conform datelor Eurostat și Departamentului Muncii din Statele Unite, între 2011 și 2022 prețurile la energie electrică pentru gospodării în Uniunea Europeană au fost în medie cu peste 80% mai mari raportat la cele din prima economie a lumii, aspect evidențiat în graficul următor.

Această evoluție este determinată de o serie de factori, inclusiv dependența regiunii de importurile de energie, în proporție de 60%, conform estimărilor Planete Energies.

Provocările structurale în materie de competitivitate pentru economiile din Europa Occidentală sunt cunoscute de decenii, iar soluții pentru adresarea acestora au fost propuse permanent de specialiști – prioritate acordată alocării resurselor pentru cercetare-dezvoltare (aspect fundamental pentru evoluția potențialului de creștere economică și pentru competitivitatea pe termen mediu – lung), definitivarea proiectului Uniunii Piețelor de Capital (pentru reducerea costurilor de finanțare), dezvoltarea potențialului de afaceri cu țările din Asia (secolul curent este considerat Secolul Asiatic) și Africa (ultimul continent care a intrat în hora globalizării), implementarea Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale, reducerea dependenței de importurile de energie și realizarea Uniunii Politice (componenta care lipsește din actuala structură a Uniunii Europene).

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!