Robotul Minerva ca: 
de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenta in Comert Exterior (proiect lansat de Academia Romana, Academia de Studii Economice din Bucuresti si Institutul National de Statistica
În perioada 16-21 iunie anul curent Institutul de Politică Economică din Bulgaria a organizat a 24-a ediție a Seminarului de vară pentru specialiștii din sfera politicilor publice din țările Europei Centrale și de Est.
Am fost invitat pentru a susține prezentarea din cadrul componentei economice a Seminarului, cu o temă pe convergența economică europeană a țărilor din regiune, cu accent pe provocările cu care se confruntă statele candidate (în prezent) la aderarea la Uniunea Europeană.
Analiza evoluțiilor din sfera economiei reale și din economia financiară din ultimele decenii evidențiază impactul definitoriu al integrării economice europene pentru procesele de creștere și dezvoltare la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est.
Cu toate acestea, mașina convergenței economice europene (concept lansat de Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale) s-a confruntat cu o serie de obstacole (mondiale, europene și regionale) pe parcursul ultimelor decenii.
În acest context, am asistat la consecințe asimetrice ale șocurilor mondiale endogene (Marea Criză Financiară) și exogene (pandemia COVID-19 și criza din Ucraina) și persistența provocărilor asociate gestiunii compromisurilor, din perspectiva politicilor economice, în țările din Europa Centrală și de Est.
Privind retrospectiv, din punct de vedere cantitativ, România a fost campioana convergenței economice europene, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media Uniunii Europene crescând cu 45 puncte procentuale între 2004 (anul încheierii negocierilor de aderare) și 2023, până la 79,7% (foarte aproape de nivelul din Polonia, de 80,1%), conform celor mai recente estimări publicate de Eurostat.
România se situa în 2023 pe locul 21 la nivelul țărilor din Uniunea Europeană din perspectiva acestui indicator.
În Bulgaria PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media Uniunii Europene s-a majorat cu doar 29 puncte procentuale între 2004 și 2023, până la 64,2%.
Convergența economică din perspectiva cantitativă a fost determinată de influxurile masive de capital, în principal, din țările Europei de Vest, stocul de capital crescând între 2003 și 2023 cu ritmuri medii anuale de 4,7% în România, respectiv 3,5% în Bulgaria, potrivit statisticilor publicate de AMECO.
În contrapartidă, viteza ridicată a convergenței economice europene a fost însoțită de persistența deficitelor gemene la un nivel ridicat în România, în contextul implementării unui mix neadecvat de politici economice, dominat de măsuri pro-ciclice.
Astfel, în perioada de după incidența Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico—financiară la nivel global după Al Doilea Război Mondial) România a înregistrat cel mai ridicat nivel al dezechilibrului macroeconomic (în analiza comparativă a țărilor din regiune), aspect reflectat de diferența între investițiile totale și economisirea internă, după cum se poate nota în graficul următor.
Nu același lucru se poate spune despre Bulgaria (în 2023 diferența între cei doi indicatori s-a situat la 0,3% din PIB), economie care este în prezent pe ultima sută de metri pentru aderarea la Zona Euro.
Totodată, Bulgaria se poziționează peste România din perspectiva mai multor indicatori structurali, ceea ce exprimă perspective mai bune pentru procesele de creștere și convergență economică pe termen mediu pentru țara de la Sud de Dunăre.
Spre exemplu, ponderea datoriei publice în PIB în Bulgaria a fost de doar 22% în 2023, sub jumătate din nivelul înregistrat în România, conform datelor Fondului Monetar Internațional.
De asemenea, în Bulgaria ponderea populației cu studii universitare în populația 15-64 ani a crescut constant în ultimii ani, până la 26,7% în 2023, nivel cu mult peste cel înregistrat în România (scădere la 16,1% anul trecut, minimul din 2019), potrivit datelor Eurostat.
În plus, în perioada de după incidența crizei financiare, Bulgaria a alocat mai multe resurse pentru cercetare-dezvoltare comparativ cu România – datele Eurostat indică ponderi ale acestor cheltuieli în PIB de 0,77%, respectiv 0,46% anul trecut.
Totodată, Bulgaria se poziționa peste România în clasamentul European din 2022 din perspectiva indicelui economiei și societății digitale.
De asemenea, în ultimul deceniu Bulgaria a alocat mai multe resurse pentru sistemul de sănătate comparativ cu România – ponderea acestor cheltuieli în PIB s-a situat în 2021 la 8,6%, cu mult peste nivelul 6,5% pe plan intern, conform datelor Eurostat.
Concluzionând, se poate spune că România a fost campioana convergenței economice europene din perspectiva cantitativă în ultimele decenii, dar se confruntă cu provocări majore din punct de vedere calitativ.
Persistența acestor provocări va avea consecințe nefavorabile pe termen mediu pentru dinamica PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (ca procent din media Uniunii Europene), exemplul mai multor state (inclusiv Cehia) confirmând faptul că autostrada convergenței economice europene nu este cu sens unic.
Totodată, analiza curentă evidențiază compromisul cantitate-calitate, a cărui gestiune eficientă este dependentă de implementarea unui mix permanent echilibrat de politici economice.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
