Robotul Minerva ca: 
Abstract
Economia socială reprezintă o soluţie la multiplele probleme cu care se confruntă societatea contemporană: sărăcie, excludere socială, marginalizare, etc. Drept urmare, ea este recunoscută în prezent ca un domeniu de mare actualitate şi necesitate.
Plecând de la salvarea unor oameni aflaţi în nevoie, economia socială poate determina crearea unui context de bunăstare economică atât personală, cât şi comunitară.
Antreprenorii sunt cei care pot să se alăture autorităţilor centrale şi locale în demersurile lor de rezolvare a problemelor sociale din comunitate. Ca urmare, întreprinderile sociale reprezintă un nou tip de iniţiativă, cu rolul de a rezolva o problemă socială, utilizând instrumente de business: producerea şi vânzarea de produse şi servicii.
Cuvinte cheie:
Economie socială, întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserţie, grup vulnerabil, asistenţă socială
Introducere
Societatea în care trăim are provocări din punct de vedere economic, educaţional şi, nu în ultimul rând, relaţional. În acest ultim aspect, relaţional, este nevoie ca forurile decizionale să găsească şi să imprime o nouă viziune asupra rezolvării unor probleme economice şi culturale, despre care până nu demult se vorbea numai la modul general. Antreprenorii sunt cei care pot să se alăture autorităţilor centrale şi locale în demersurile lor, care pun pe prim plan rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă astăzi societatea noastră: sărăcie, excludere, marginalizare, ajutoare şi asistenţă socială.
Pe plan internaţional, antreprenoriatul social a devenit un fenomen global, cu recunoaştere extinsă la cel mai înalt nivel. În România, conceptual vorbind, discuţiile despre sectorul economiei sociale sunt relativ recente, stimulate, în primul rând, de măsurile de promovare incluse în proiectele finanţate de Fondul Social European, în special prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Legea economiei sociale a apărut abia în anul 2015, pe fondul necesităţii recunoaşterii acestui sector. Totuşi, discuţia despre generarea de venituri de către organizaţiile neguvernamentale cu obiective sociale, pentru a-şi susţine obiectivele specifice, este mai veche şi se estimează că a început imediat după anul 2000. Pe atunci, perspectiva integrării europene a determinat donatorii tradiţionali internaţionali, publici sau privaţi, şi beneficiarii acestora, în special cei care au dezvoltat servicii sociale, să se gândească la sustenabilitatea pe termen lung a acestui tip de activităţi.
De ce este nevoie de sectorul economiei sociale?
Concret, ne referim la acele comunităţi marginale din societate, la persoanele care, din motive independente de voinţa lor, sunt marginalizate sau prea puţin ajutate să devină un factor de valoare pentru familia şi chiar pentru societatea în care trăiesc. Cei care se ocupă de problemele sociale şi-au dat seama că tocmai în cei defavorizaţi, excluşi sau marginalizaţi ar putea fi găsită cheia care să deschidă uşile pentru rezolvarea acestor probleme. Implicarea, chiar a acelora care reprezintă problema în eradicarea sau rezolvarea ei, poate fi un act de succes din două perspective:
- persoana în sine va depăşi blocajul, sărăcia în care se află, prin statutul nou pe care îl va căpăta devenind un actor activ în piaţa muncii şi în economie;
- inserţia, implicarea socială a celor defavorizaţi va dovedi că economia poate să aibă şi un pronunţat caracter social şi nu numai productiv.
Aşa înţelegem mai bine de ce s-a ajuns la formula aceasta de management economic, cunoscută sub denumirea de economie socială. Vorbim de un management economic pentru că este prea mult să spunem că economia socială ar fi destinată doar persoanelor defavorizate. De fapt, ea vine să fructifice capacitatea unor oameni de a furniza plusvaloare prin munca lor, încetând astfel să mai fie o tară în societate, doar consumator de servii sociale, fără o perspectivă a dezvoltării personale şi, implicit, financiare.
În acest context, credem că se circumscrie cel mai bine termenul de economie socială. Acesta creionează viziunea potrivit căreia o astfel de activitate economică nu are ca scop crearea unor capitaluri proprii, ci are în atenţie omul, pe care îl ajută să iasă din sărăcie, din marginalizare, oferindu-i posibilitatea de a munci şi de a deveni un exemplu şi un factor de sprijin pentru alte persoane defavorizate. Totodată, alături de oameni, se va înnoi, dezvolta şi comunitatea, regiunea în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Într-un cuvânt, economia socială pleacă de la salvarea unor oameni aflaţi în nevoi şi poate ajunge la crearea unui context de bunăstare economică, personală şi comunitară. În cele ce urmează încercăm să dăm un răspuns la întrebarea noastră din titlu: Economia socială – o filosofie sau o realitate?
1. Economia socială – o filosofie socială transpusă în pragmatismul economic
Pe plan internaţional, asistenţa socială este o caracteristică a statelor dezvoltate, cu o economie puternică. Aceasta permite ca persoanele vulnerabile, din punct de vedere social, (indiferent care este cauza acestei vulnerabilităţi), să fie asigurate cu un trai minim, pentru a nu fi lăsate pradă mizeriei. În acest sens, putem aminti faptul că, în anul 2021, tema antreprenoriatului social a fost o prioritate pe Agenda Forumului Economic de la Davos, ca sector esenţial în restructurarea economică post-pandemie. Potrivit informaţiilor World Economic Forum, primele 5 ţări incluse în topul celor mai bune ţări în care să fii antreprenor social sunt: Canada, Australia, Franţa, Belgia şi Singapore.
Comitetul Economic şi Social European estimează că economia socială din Europa reprezintă 2,8 milioane de întreprinderi sociale, care angajează peste 13,6 milioane de persoane, adică 6,3% din populaţia activă, şi generează 8% din PIB-ul UE. Se estimează că, anual, 1 din 4 întreprinderi înfiinţate în Uniunea Europeană este întreprindere socială. În Senegal, 18,1% din populaţia ţării este antrenată în iniţiative de antreprenoriat social. În SUA, 89% din totalul afacerilor sociale au fost înfiinţate începând cu anul 2006, iar 22% din întreprinderile sociale înregistrează venituri de peste 2 milioane dolari. Prin urmare, întreprinderile sociale de inserţie sunt întreprinderile sociale care angajează persoane defavorizate, persoane care aparţin grupului vulnerabil.
Grupul vulnerabil este reprezentat de persoanele sau familiile care riscă să îşi piardă capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool, ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială, conform Art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011 sau în conformitate cu strategiile naţionale aferente diferitelor domenii care vizează grupuri vulnerabile., luna mai a fiecărui an este dedicată organizării diferitelor evenimente sau acţiuni de mediatizare a domeniului economiei sociale, având ca scop dezvoltarea locală şi cetăţenia activă, cooperarea şi solidaritatea socială. De aceea, luna mai este denumită luna promovării economiei sociale. În acest sens, sunt organizate de către autorităţile publice centrale şi locale, în fiecare an, întâlniri cu antreprenorii care activează în sfera economiei sociale, conferinţe naţionale şi internaţionale organizate de fundaţiile, ONG-urile de profil din ţară.
În acest sens, dorim să arătăm un model de afaceri pentru noua generaţie de antreprenori
Fundaţia „Alături de Voi” România (ADV).
Fundaţia „Alături de Voi” România (ADV) este o organizaţie neguvernamentală de tip întreprindere socială de inserţie, înfiinţată în februarie 2002 de către Holt International Children’s Service USA, a cărei misiune este incluziunea persoanelor cu dizabilităţi şi din alte grupuri vulnerabile. ADV România are sediul naţional în Iaşi şi este înregistrată ca fundaţie românească. Ea este independentă faţă de autorităţile statului, nu-şi condiţionează sprijinul şi acţiunile de apartenenţe la anumite ideologii, doctrine sau religii. Putem spune că ADV România este promotor al economiei sociale prin experienţa practică în dezvoltarea a trei întreprinderi sociale proprii, fiind declarată Antreprenorul Social al Anului 2016 în cadrul competiţiei mondiale EY Entrepreneur Of The Year.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 în vederea extinderii ariei de sprijin către grupurile vulnerabile angajate în întreprinderi sociale de inserţie, asigurând un sprijin sub formă de subvenţii pentru toate categoriile de lucrători vulnerabili, fără discriminare. Astfel, se propune ca angajatorii care deţin statutul de întreprindere socială de inserţie, şi care încadrează persoane care fac parte dintr-un grup vulnerabil, să beneficieze lunar, timp de maxim 3 ani, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă pe durata contractului de solidaritate.
● Scutirea impozitării profitului de 90%, profit care este reinvestit obligatoriu de către întreprinderi sociale de inserţie pentru atingerea misiunii sociale., Comisia Europeană notează că potenţialul antreprenoriatului social/economiei sociale pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale este insuficient folosit. Numărul de întreprinderi sociale şi a celor de inserţie a crescut de la an la an, dar insuficient. Din statisticile existente la ANOFMhttps://www.weforum.org/reports/covid-social-entrepreneurs-alliance
UN Inter-Agency Task Force on Social and Solidarity Economy (UNTFSSE)
Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 28 iulie 2015 cu modificările şi completările ulterioare
Vezi Art.3 alin 1 din Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială
Vezi Art .1, punctul 4 din Legea 240/2022 care modifică din 24 iulie 2022,Art 10 alin 1 Capitolul III din Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială
Sunt consideraţi angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţi prevăzute de lege
Vezi Art. 22 din Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială
Vezi PL-X nr 330/2022 Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şia Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale
Vezi PL-X nr. 601/2022( nr. Înregistrată la Camera Deputaţilor) sau l519/2022 ( nr inregistrat la Senat) Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal
Vezi https://www.anofm.ro/index.html?agentie=&categ=9&subcateg=1
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.ceccarbusinessmagazine.ro).
