25 C
București
sâmbătă, iunie 22, 2024

Analize și Trenduri – Eurostat: România – locul 14 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului individual efectiv – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

România a urcat anul trecut pe locul 14 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului individual efectiv (AIC/locuitor, abrevierea în lb.

Cu un nivel de 88% din media Uniunii, figurăm imediat după Slovenia și peste țări precum Irlanda, Polonia, Spania, Portugalia, Malta sau Cehia.

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la „doar” 77% din media UE, la egalitate cu Portugalia și Ungaria.

de Dan Pălăngean

România a urcat anul trecut pe locul 14 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului individual efectiv (AIC/locuitor, abrevierea în lb. engleză), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 88% din media Uniunii, figurăm imediat după Slovenia și peste țări precum Irlanda, Polonia, Spania, Portugalia, Malta sau Cehia.

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la „doar” 77% din media UE, la egalitate cu Portugalia și Ungaria. Am devansat, însă, Letonia (74%), Croația (73%), Slovacia, Grecia (fiecare cu 68%) și Bulgaria (59%).

 Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

 Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Avansul AIC pentru România între 2020 şi 2022, de 7 puncte procentuale, a constituit a doua cea mai mare creștere din UE după Slovenia (+8 pp), alături de cea consemnată de Bulgaria, Letonia și Croația. La mare distanță, urmează Grecia (+4 pp), Polonia și Malta (+3 pp). La polul opus, Danemarca a avut cea mai mare scădere, de la 120% la doar 111% din media UE.

Interesant, ne aflăm în situație inversă faţă de Ungaria, care apare la Eurostat tot cu 77% la PIB/locuitor şi doar 72% la AIC/locuitor. Adică stăm la fel la producţie dar suntem cu mult mai sus la consum (86%), în timp ce vecinii de la vest ne produc un deficit comercial major, de circa 1,4 miliarde de euro pe an.

În context, ar trebui să luăm aminte că am ajuns să avem cea mai mare diferență între AIC și PIB/loc. dintre toate țările membre (11 pp în plus pentru AIC), peste Grecia (+10 pp), Portugalia și Bulgaria (cu câte +8 pp). Asocierea cu problemele financiare, stagnarea pe termen lung și „lanterna roșie” europeană ar trebui să dea de gândit.

Pentru referință în privința mentalității și abordării sustenabile la nivel macroeconomic, merită menționate și cele mai semnificative diferențe negative între producție și consum (facem abstracție de Luxemburg și Irlanda, cazuri speciale din perspectivă statistică), respectiv Danemarca (-26 pp), Olanda (-13 pp) și Suedia (-12 pp).

Rămâne de văzut care vor fi consecințele în tentativa de apropiere de Occident. Deocamdată, România apare drept țara cu cea mai spectaculoasă creştere a nivelului de trai din UE, cu avansul AIC situat sistematic peste cel al PIB/loc. Însă, de reținut, și cu cea mai însemnată creștere a dezechilibrelor externe.

În fine, din perspectiva unei decizii fundamentale luate la criza din 1997 – 1998, când noi am ales modelul monedelor din Europa Centrală (coroană, zlot și forint) de flotare controlată în locul celui pentru care a optat Bulgaria, de curs fix, trebuie subliniat că diferența de PIB/loc. față de colegii de aderare de la sud de Dunăre a ajuns anul trecut de 18 pp în favoarea noastră iar cea de AIC de 21 pp, deși am plecat de la niveluri similare.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!