Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2024 a fost de 8.480 lei, cu 125 lei mai mare (+1,5%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 58 lei (+1,1%), până la 5.176 lei (1.041 euro nominal la cursul din iulie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +4,94% și al unui avans nominal de 12,5%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 7,2%. Este aceeași valoare ca în luna precedentă, mai mult decât dublă în raport cu creșterea economică așteptată pe anul în curs (+3,4%).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu s-a situat la nivelul de 1.729 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 2,2 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 251,6%.
După ce puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului precedent s-a majorat semnificativ de la începutul anului, a apărut o anumită temperare. Totuși, avansul ei rămâne mult peste realizările consemnate în economie (+0,5% pe seria brută în T1 2024). Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 7% mai mare în prima jumătate a lui 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la peste 15 miliarde euro.
Statul, market-maker în politica salarială
Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut, pe primul loc a urcat fabricarea substanțelor și produselor chimice (+25,5% nominal, respectiv +19,6% ca putere de cumpărare). Urmează, pe podium, tranzacțiile imobiliare (+21%, respectiv +15,3%) și sectorul
HoReCa (+20,8% nominal, respectiv +15,1% în termeni reali, după ce a reușit să treacă pragul de 3.000 lei).
Semnificativ peste media la nivel național apar grupat domeniile bugetare, cu sănătatea și învățământul la cota +13,2% ca putere de cumpărare iar administrația publică la +11,9%, după ce a avansat în premieră peste pragul de 7.000 lei. Între ele se intercalează telecomunicațiile (+12,7%) iar distribuția apei, salubritatea și gestiunea deșeurilor se situează și ele în zona creșterilor reale de două cifre.
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau destul de jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat simțitor peste media națională. Noutatea absolută este avansul rapid al sectorului de sănătate și asistență socială, după ce a stat anul trecut la coada clasamentului.
Aproape de creșterea economică anticipată inclusiv prin construcția bugetară pentru anul în curs se regăsesc serviciile adminstrative și serviciile suport (+3,7%), intermedierile financiare și asigurările ( +3,3%) și sectorul cel mai dinamic al economiei, cel de tehnologia informației (+3,1%). În contextul unui început modest de an, construcțiile au ajuns doar la +1,4% în termeni reali.
La finalul clasamentului figurează activitatea de cercetare-dezvoltare, în care puterea de cumpărare a scăzut în termeni reali (-1,2%, deoarece creșterea nominală a fost de doar 3,7%) și agricultura (-1,4%, după o majorare cu 3,4%). Prin efect de bază (venituri relativ mari în iunie anul trecut), pe ultimul loc apare fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-4% nominal și -8,5% real), situată peste pragul de 10.000 lei câștig salarial mediu net.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
