Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna august 2024 a fost de 8.443 lei, cu 137 lei mai mic (-1,6%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a redus cu 84 lei (-1,6%), până la 5.158 lei (1.053 euro nominal la cursul din septembrie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,10% și al unui avans nominal de 13,8%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 8,3%. Ceva mai puțin decât în luna precedentă însă mult peste creșterea economică așteptată pe anul în curs (+2,8%), oricum puțin probabilă după rezultatul din primul semestru (+0,7%).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la nivelul de 1.722 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a scăzut cu 4,6 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 248,7%.
Puterea de cumpărarea a venitului salarial mediu pare a fi intrat pe o traiectorie de temperare după avansul din iulie (sub efectul majorării salariului minim pe economie). De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 7,3% mai mare în primele 8 luni ale lui 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la aproape 21 miliarde euro.
HoReCa, prima la creșteri dar ultima ca nivel de salarizare
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat segmentul HoReCa (+27,3% nominal și +21,1% ca putere de cumpărare), altminteri ultimul ca venit salarial mediu la nivel național. Urmează, pe podium, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+22,1%, respectiv +16,2%) și tranzacţiile imobiliare (+21,7% nominal și +15,8% majorare reală).
Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar mai apoi, grupat, domeniile bugetare. Prima apare sănătatea, la cota +13,6% ca putere de cumpărare (deși cu doar 5.385 lei în medie, cea mai redusă la stat), urmată de administrația publică (+12%), după ce a coborât marginal sub pragul de 7.000 lei. Învățământul vine imediat după, cu un avans real de 11,9%, dar la un venit mediu net ușor peste 5.500 lei.
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau relativ jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat puternic și s-au menținut peste media națională. Marea noutate o constituie poziția sectorului de sănătate și asistență socială, aflat anul trecut la coada clasamentului.
De reținut și avansul modest înregistrat în sectorul de tehnologia informației, de doar 7,5% nominal, respectiv 2,3% în termeni reali, după ce rezultatul exprimat la nivelul PIB pe primul semestru al anului a fost egal cu zero atât ca nivel față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și ca influență pe rezultatul economic anunțat de INS (+0,7% în varianta provizorie).
Spre finalul clasamentului figurează industria alimentară (+7,4% nominal și +2,2% real) și agricultura (+7,3%, respectiv 2,1%), în timp ce construcțiile dețin lanterna roșie cu o creștere nominală de doar 6,2%, echivalentă cu numai +1% ca putere de cumpărare. Fabricarea prod. cocserie și prelucrarea țițeiului reprezintă o apariție accidentală, după ce a fost pe primul loc în luna anterioară.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
