Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
România ocupă o poziție în depreciere dar relativ bună în context regional în ceea ce privește rata reală de schimb efectiv, indicator care sintetizează evoluțiile cursului de schimb și ale prețurilor la consumator în raport cu principalii actori din comerțul internațional. Indicatorul este critic pentru deficitul comercial cronic, aflat în creștere la peste 18 miliarde euro pe primele 7 luni al anului curent.
Rata reală de schimb efectiv (abreviat REER în lb. engleză) descrie modificările în valoarea medie a unei valute față de un grup de valute, considerat reprezentativ, ale unor țări de țări străine cu pondere importantă în comerțul internațional, valoare deflatată cu indicele prețurilor la consumator.
Astfel, se obține o indicație importantă privind competitivitatea unei țări față de celelalte pe piețele internaționale. O creștere a REER indică faptul că exporturile devin mai scumpe iar importurile mai ieftine, ceea ce reduce competitivitatea. Referința pentru tabloul de bord al dezechilibrelor macroeconomice o constituie +/-5% pentru Zona Euro și +/-11% pentru statele din afara Eurozonei.
Modificarea se calculează pe o perioadă de trei ani în raport cu 42 de state, cele 27 membre ale UE și Marea Britanie, plus alte 14 state industrializate: Australia, Canada, SUA, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Mexic, Elveția, Turcia, Rusia, China, Brazilia, Coreea de Sud și Hong Kong.
Evoluția REER pentru România arată o creștere semnificativă în 2023 (mai mare de 5 puncte procentuale). Departe de relativa stabilitate anterioară, cu valoarea minimă în 2017 (97,1), revenirea în perioada pandemiei din 2020 marginal peste pragul de 100 și doar un mic avans în 2022. Totuși, poziția în context regional nu arată deloc rău.
Datele oficial consemnate de Eurostat poziționează țara noastră pe locul trei între fostele state din blocul estic care au aderat la UE, după Slovenia (103,1) și Croația (106,6 dar tot cu circa 5 puncte procentuale adăugate în ultimul an), ceva mai bine decât Ungaria (107,5, avans de 14 pp între 2022 și 2023 !) și Polonia (109,5, +10 pp), urmate îndeaproape de Slovacia (113,6) și Bulgaria (116,2),
De reținut, suntem foarte departe de Cehia (tot din afara Zonei Euro și cu regim de flotare a monedei naționale ca și noi), confruntată cu o problemă supraevaluare majoră a monedei naționale. Cehii vin din urmă cu valori realtiv mari ale REER și cu creșteri exponențiale (1 pp în 2020, 4 pp în 2021, 10 pp în 2022 și 13 pp în 2023).
Pentru referință, menționăm că valoarea de 139,5 în cazul Cehiei este cea mai mare din UE, dar mai sunt state cu niveluri semnificativ majorate precum balticele, intrate relativ recent în Zona Euro ( Estonia – 125,1, Lituania – 123,3 și Letonia – 118,8). Interesant, state occidentale dezvoltate au valori similare cu noi (Belgia – 107,1, Germania – 107,2, Austria – 107,9), singurele aflate sub pragul de 100 fiind Suedia – 88,2 și Irlanda – 98,8.
Concluzia datelor prezentate este pe sistemul „când mă uit în oglindă mă detest, când mă uit la alții mă admir”. Pentru că indicatorul este relativ iar factorii de influență din mediul internațional sunt aceeași. Diferența este dată de evoluțiile din economiile naționale, de politicile publice și de gestiunea cursului de schimb, care trebuie să țină cont de poziția relativă din regiune.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
