Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
România a ocupat poziția a patra din UE în ce privește deficitul comercial pe anul 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. În contextul în care creșterea exporturilor (+1%) a fost însoțită de scăderea importurilor (-3%), minusul din schimburile externe s-a ameliorat față de aceeași perioadă a anului anterior (diminuare cu 5,2 miliarde euro sau -15%).
Primele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+23 miliarde euro, excedent de patru ori și jumătate mai mare decât în 2022), Polonia (+10,6 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, peste 30 miliarde euro, de la -19,6 miliarde euro anterior) și Ungaria (+4,6 miliarde euro, de la -13 miliarde euro anterior)
Slovacia (+3,5 miliarde euro după -5,2 miliarde euro în anul precedent)a trecut și ea de pe minus pe plus, în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-7,7 miliarde euro, de la -5,3 miliarde euro în 2022). Intrată recent în Eurozonă, Croația a avut o un rezultat slab (-16,9 miliarde euro și cea mai mică ameliorare față de aceeași perioadă din anul anterior).
În pofida reducerii deficitului comercial, România a rămas pe ultima poziție în regiune. Observație importantă, îmbunătățirea soldului cronic negativ a fost relativ redusă (de șase ori mai mică) prin comparație cu cea a Poloniei, țara cu economia cea mai apropiată ca structură și dimensiune.
Totdată, în structură se poate observa că România a avut o performanță mai redusă în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (+1%). Situat sub cele din Slovacia (+5%), Ungaria, Cehia sau Polonia (fiecare cu +3%), dar s-a poziționat mai bine comparativ cu reducerile înregistrate de Croația (-5%) sau Bulgaria (-7%).
Deficitul anterior semnificativ al UE, transformat în excedent
Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a majorat substanțial excedentul comercial tradițional (cu 137%, până la 208,9 miliarde euro) iar Italia a trecut de pe minus pe plus (+34,5 miliarde euro, de la -34 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut).
Al treilea mare partener economic al țării noastre, Franța, și-a redus deficitul comercial, de la -193,1 miliarde euro, la -127,1 miliarde euro (de departe, cel mai mare deficit comercial din UE). Urmată la mare distanță de Spania, cu -43,5 miliarde euro, cu observația că și spaniolii au ameliorat destul de mult rezultatul, de la -75 miliarde euro la finele lui 2022.
Pe ansamblul Uniunii, deficitul comercial semnificativ din 2022 s-a transformat anul trecut în excedent (de la -434,6 miliarde euro până la +40,8 miliarde euro). Totodată, schimburile intracomunitare s-au diminuat cu -3,6%, până la 4.101,3 miliarde euro. Eurozona a consemnat un rezultat de +65,9 miliarde euro (de la -332,2 miliarde euro pe ianuarie – decembrie 2022), din care +16,8 miliarde euro în decembrie 2023.
În context, deși a marcat o îmbunătățire a soldului negativ, România a continuat să înregistreze un deficit important la nivel regional. Din perspectivă europeană, valoarea consemnată a fost sensibil mai mică decât în cazul Greciei (-31 milioane euro) și ușor peste cea înregistrată de Portugalia (-27,4 miliarde euro), țări confruntate cu probleme de stabilitate macroeconomică.
Astfel, pe fondul unui avans al PIB în scădere (+2% pe datele-semnal față aceeași perioadă din 2022, conform recentului comunicat oficial al INS), România a păstrat un dezechilibru extern care rămâne îngrijorător, mai ales pe fondul diminuării semnificative a producției industriale (-4,9% la finalul anului).
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
