25.7 C
București
luni, iulie 22, 2024

Analize și Trenduri – România – investiții în decelerare, pe fondul tensiunilor în acumulare (Andrei Rădulescu) – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Se evidențiază deteriorarea generalizată a indicatorilor de încredere din perspectiva analizei pe sectoare, mai pronunțată în comerțul cu amănuntul și în sfera serviciilor, evoluție care exprimă perspective de temperare a dinamicii consumului privat (principala componentă a PIB-ului) pe termen scurt...

Totodată, deteriorarea indicatorului de încredere în sectorul de construcții (spre minimul din aprilie 2023) semnalează decelerarea investițiilor productive în 2024, după creșterea puternică înregistrată anul trecut (avans cu 14,4%, cel mai bun ritm din 2008, conform datelor Eurostat).

De altfel, formarea brută de capital fix a înregistrat în trimestrul I 2024 o dinamică anuală în decelerare la 7,7%, cea mai slabă evoluție din trimestrul II 2022, după cum indică estimările Eurostat.

de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenta in Comert Exterior (proiect lansat de Academia Romana, Academia de Studii Economice din Bucuresti si Institutul National de Statistica)

Relansarea economică post-pandemie a continuat în România în prima jumătate a anului curent, într-un context caracterizat prin ameliorarea activității economice pe plan mondial și în sfera europeană, climatul pozitiv din piețele financiare internaționale și implementarea programelor Uniunii Europene.

Cu toate acestea, dinamica anuală a investițiilor productive a decelerat, pe fondul tendinței de creștere a costurilor reale de finanțare și acumulării de tensiuni, atât din sfera externă, cât și pe plan intern (inclusiv intensificarea deficitelor gemene).

Astfel, încrederea în economia națională s-a deteriorat în luna mai, indicatorul estimat de Comisia Europeană scăzând cu un ritm lunar de 2,2 puncte, spre cel mai redus nivel din luna februarie a anului curent.

Se evidențiază deteriorarea generalizată a indicatorilor de încredere din perspectiva analizei pe sectoare, mai pronunțată în comerțul cu amănuntul și în sfera serviciilor, evoluție care exprimă perspective de temperare a dinamicii consumului privat (principala componentă a PIB-ului) pe termen scurt, după accelerarea înregistrată în trimestrul I (avans cu un ritm anual de 5,0%, cea mai bună evoluție din trimestrul II 2023, potrivit estimărilor Eurostat).

Totodată, deteriorarea indicatorului de încredere în sectorul de construcții (spre minimul din aprilie 2023) semnalează decelerarea investițiilor productive în 2024, după creșterea puternică înregistrată anul trecut (avans cu 14,4%, cel mai bun ritm din 2008, conform datelor Eurostat).

De altfel, formarea brută de capital fix a înregistrat în trimestrul I 2024 o dinamică anuală în decelerare la 7,7%, cea mai slabă evoluție din trimestrul II 2022, după cum indică estimările Eurostat.

Analiza indicatorilor coincidenți evidențiază evoluțiile divergente ale volumului activității în principalele sectoare ale economiei naționale în perioada recentă.

Pe de o parte, se observă redinamizarea industriei în a patra lună a anului curent, producția înregistrând un avans anual de 12,1% (cea mai bună evoluție din vara anului 2021, din perioada redeschiderii economiei), în contextul creșterii componentei bunuri de capital cu o rată anuală de 17,6% (după ajustarea pe parcursul a cinci luni consecutiv), conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).

Cu toate acestea, în perioada ianuarie – aprilie 2024 producția industrială din România a crescut cu un ritm mediu anual de doar 0,8%, pe fondul resimțirii climatului dificil din sfera comerțului internațional, dinamicii lente a activității economice în Zona Euro (principalul partener economic) și provocărilor din sfera sectorului energetic intern.

De asemenea, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul (variabilă de referință pentru consumul privat) a prezentat o dinamică anuală în accelerare la 14,6% în aprilie, cel mai bun ritm din mai 2021.

La patru luni din 2024 acest indicator s-a majorat cu o rată anuală de 8,5%, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă (rata șomajului s-a situat la 5,1% în aprilie, minimul din iunie 2021, conform datelor Eurostat) și de atenuarea presiunilor inflaționiste (prețurile de consum au crescut cu o rată anuală în decelerare la 5,1% în mai, cel mai redus nivel din iulie 2021, potrivit INS).

Pe de altă parte, volumul activității în sectorul de construcții a scăzut pentru a treia lună consecutiv în martie, cu un ritm anual de 3,5% și s-a ajustat cu o dinamică anuală de 7,1% în trimestrul I 2024, după cum arată datele Eurostat.

De asemenea, activitatea din servicii a revenit pe scădere în martie, cu o rată anuală de 6,1%, cel mai sever ritm de ajustare din iunie 2020 (din perioada primului val al pandemiei coronavirus), potrivit estimărilor Eurostat (declin cu un ritm anual de 1,5% în intervalul ianuarie – martie 2024).

Nu în ultimul rând, atrag atenția cu privire la tendința de intensificare a deficitelor gemene, un factor important de risc pentru evoluția activității economice pe viitor, mai ales dacă vom asista la deteriorarea climatului din piețele financiare internaționale (actuala undă de euforie nu este sustenabilă).

Astfel, potrivit datelor publicate recent de Banca Națională a României (BNR) deficitul de cont curent s-a situat la 6,6 miliarde EUR în perioada ianuarie – aprilie 2024, în intensificare cu 26,7% comparativ cu intervalul similar din 2023.

Se evidențiază adâncirea deficitului comercial cu bunuri cu o rată anuală de 5,4%, la 9,1 miliarde EUR și diminuarea excedentului comercial cu servicii cu un ritm anual de 13,3%, până la 4,3 miliarde EUR.

Aceste evoluții exprimă perspective nefavorabile pentru contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB în 2024 – de altfel, în trimestrul I volumul importurilor totale s-a majorat cu un ritm anual de 7,0%, superior celui înregistrat de exporturi (4,1%), conform Eurostat.

Totodată, statisticile comunicate de Ministerul de Finanțe indică un deficit bugetar de 57,3 miliarde RON în perioada ianuarie – aprilie (aproximativ 3,24% din PIB), în intensificare de la 27,4 miliarde RON (1,7% din PIB) în intervalul similar din 2023.

În scenariul macroeconomic actual economia internă ar putea crește cu un ritm anual de 1,6% în 2024, pe fondul perspectivelor de temperare a dinamicii investițiilor productive (spre aproximativ 5%), în contextul nivelului ridicat al costurilor reale de finanțare și tensiunilor în acumulare, externe (cursa înarmării, cursa subvențiilor, cursa restricțiilor comerciale, provocările economice, politice și sociale din Zona Euro) și interne (intensificarea deficitelor gemene și contextul electoral).

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!