11 C
București
vineri, februarie 23, 2024

Analize și Trenduri – România, pe poziția a patra la deficit comercial în UE – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

În contextul în care creșterea exporturilor (+2%) a fost însoțită de scăderea importurilor (-3%), minusul din schimburile externe s-a ameliorat față de aceeași perioadă a anului anterior (reducere cu 4,6 miliarde euro sau -18%).

Primele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+16,7 miliarde euro, excedent de peste cinci ori mai mare decât în primele 9 luni din 2022), Polonia (+9,5 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, 24,2 miliarde euro, de la -14,7 miliarde euro) și Slovacia (+3 miliarde euro după -5,2 miliarde euro în intervalul ianuarie – septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut).

Ungaria a trecut pe plus și s-a apropiat rapid de podium (+3,2 miliarde euro, de la -9,2 miliarde euro anterior), în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-4,1 miliarde euro, de la -5,5 miliarde euro pe primele nouă luni din 2022).

de Dan Pălăngean

România a păstrat poziția a patra din UE în ce privește deficitul comercial pe primele 9 luni din 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. În contextul în care creșterea exporturilor (+2%) a fost însoțită de scăderea importurilor (-3%), minusul din schimburile externe s-a ameliorat față de aceeași perioadă a anului anterior (reducere cu 4,6 miliarde euro sau -18%).

Primele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+16,7 miliarde euro, excedent de peste cinci ori mai mare decât în primele 9 luni din 2022), Polonia (+9,5 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, 24,2 miliarde euro, de la -14,7 miliarde euro) și Slovacia (+3 miliarde euro după -5,2 miliarde euro în intervalul ianuarie – septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut).

Ungaria a trecut pe plus și s-a apropiat rapid de podium (+3,2 miliarde euro, de la -9,2 miliarde euro anterior), în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-4,1 miliarde euro, de la -5,5 miliarde euro pe primele nouă luni din 2022). Intrată recent în Eurozonă, Croația a avut o un rezultat slab (-12,9 miliarde euro, marginal mai bun decât în aceeași perioadă din anul anterior).

În pofida reducerii deficitului, România a rămas pe cea mai slabă poziție în regiune. Observație importantă, îmbunătățirea soldului cronic negativ a fost relativ redusă (de peste cinci ori mai mică) prin comparație cu cea a Poloniei, țara cu economia cea mai apropiată ca structură și dimensiune.

Totdată, în structură se poate observa că România a avut o performanță relativ redusă în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (+2%). Situat sub cele din Slovacia (+7%), Ungaria (+5%), Cehia și Polonia (ambele cu +4%), dar mai bine comparativ cu reducerile semnificative din Croația (-5%) sau Bulgaria (-8%).

Germania – excedent crescut cu peste 150%, Italia a trecut pe plus

Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a majorat substanțial excedentul comercial tradițional (cu peste 150%, până la 149,5 miliarde euro) iar Italia a trecut de pe minus pe plus (+20,2 miliarde euro, de la -34 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut).

Al treilea mare partener economic al țării noastre, Franța, și-a ameliorat deficitul comercial, de la -144,2 miliarde euro, la -100,9 miliarde euro (de departe, cel mai mare deficit comercial din UE). Urmată la mare distanță de Spania, cu -32,4 miliarde euro, cu observația că și spaniolii au ameliorat destul de mult rezultatul, de la -57 miliarde euro.

Pe ansamblul Uniunii, deficitul comercial din primele nouă luni ale anului s-a restrâns foarte puternic (de la -358,7 miliarde euro până la doar -3,7 miliarde euro). Rezultatele au confirmat trendul pozitiv deși schimburile intracomunitare s-au diminuat cu -2,2%, până la 3.091,2 miliarde euro. Eurozona a revenit pe excedent comercial (de la -278,3 miliarde euro pe ianuarie – septembrie 2022 la +16,3 miliarde euro în primele nouă luni din 2023 și un rezultat de +10 miliarde euro în septembrie).

În context, deși a marcat o îmbunătățire a soldului negativ, România a continuat să înregistreze un deficit important la nivel regional. Din perspectivă europeană, valoarea consemnată a fost sensibil mai mică decât în cazul Greciei (-22,8 milioane euro) și de puțin peste cea înregistrată de Portugalia (-20 miliarde euro), țări confruntate cu probleme de stabilitate macroeconomică.

Astfel, pe fondul unui avans al PIB în scădere (+1,1% brut pe primele trei trimestre din 2023 față aceeași perioadă din 2022, conform datelor provizorii), România a păstrat un dezechilibru extern care rămâne îngrijorător, mai ales pe fondul diminuării semnificative a producției industriale (-5,1% după 9 luni).

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!