Analize și Trenduri – Studiu EY România: Facilităţile fiscale acordate pentru cercetare-dezvoltare sunt încă insuficient accesate de companiile româneşti – Sinteza

46% dintre companiile româneşti care au activităţi de cercetare-dezvoltare spun că nu aplică pentru a obţine facilităţile fiscale acordate de stat prin legislaţie. Este concluzia principală care rezultă dintr-un studiu derulat de echipa EY despre proiectele de cercetare-dezvoltare şi facilităţile de care acestea pot beneficia. Studiul identifică principalele motive pentru care contribuabilii încă ezită.

„Codul Fiscal din România conţine prevederi în legătură cu activitatea de cercetare-dezvoltare în baza cărora companiile din România, dacă desfăşoară astfel de activităţi, pot beneficia de facilităţi fiscale. Aceste facilităţi privesc impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile angajaţilor care sunt implicaţi în proiecte de cercetare-dezvoltare derulate de companii, tocmai pentru a stimula activitatea de cercetare şi dezvoltare a companiilor româneşti”, punctează autorii studiului.

În ce măsură companiile din România derulează activităţi de cercetare-dezvoltare, dacă au cunoştinţă de facilităţile prevăzute de lege, în ce măsură au aplicat pentru a obţine astfel de facilităţi şi care au fost rezultatele inspecţiilor fiscale ale organelor de control pe această temă, rezultă din cel mai recent Studiu EY. Astfel, potrivit analizei, aproape jumătate (46%) dintre companiile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare intervievate nu au aplicat pentru facilităţile fiscale prevăzute de lege. Totodată, aproape jumătate dintre companii au avut dificultăţi în determinarea activităţilor de cercetare-dezvoltare eligibile. Peste 50% dintre inspecţiile fiscale desfăşurate la companiile care au aplicat pentru facilităţile fiscale disponibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au finalizat cu ajustări privind facilităţile aplicate. De asemenea, studiul relevă că peste trei sferturi dintre companiile care au aplicat facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare nu au obţinut şi certificare din partea unui expert desemnat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), acesta fiind unul din principalele motive pentru care au avut ulterior probleme în cadrul inspecţiei fiscale.

Studiul arată că peste 60% dintre companiile intervievate spun că sunt informate şi cunosc facilităţile fiscale care permit societăţilor o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal (50% din cheltuielile eligibile pentru aceste activităţi) şi, respectiv, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Totuşi – subliniază autorii analizei – 40% din companiile incluse în studiu nu cunosc aceste facilităţi, cu atât mai mult cu cât este vorba despre companii din sectoare de activitate care ar putea cunoaşte un proces accelerat de dezvoltare, în actualul context economic dificil şi complex, dacă ar desfăşura astfel de proiecte.

Pe de altă parte, deşi 61% dintre respondenţi declară că sunt în cunoştinţă de cauză privind facilităţile acordate în cazul derulării proiectelor de cercetare-dezvoltare, doar 31% au accesat una dintre cele două facilităţi, respectiv, 69% nu au aplicat pentru obţinerea acestora.

Pasul aplicării acestor facilităţi fiscale, indiferent de rezultatul obţinut, a fost urmat, în 80% din cazuri, şi de o inspecţie fiscală care a vizat impozitul pe profit şi/sau impozitul pe venit pentru perioada în care compania a aplicat facilităţile.

Potrivit realizatorilor studiului, cel mai îngrijorător aspect, în ceea ce priveşte rezultatele inspecţiei, este acela că organele de control fiscal au contestat (în 50% din cazuri) aplicarea facilităţilor fiscale, fapt determinat de mai multe motive, cel mai des invocat fiind însă lipsa certificării din partea unui expert din cadrul Registrul experţilor pe domenii de cercetare-dezvoltare.

O întrebare la fel de importantă în cadrul studiului s-a referit la întocmirea proiectului specific activităţilor de cercetare-dezvoltare pentru care s-au aplicat facilităţile fiscale, care trebuie să conţină elementele minime prevăzute de legislaţia aplicabilă. Răspunsurile au fost în totalitate pozitive, ceea ce duce la concluzia că, în cadrul companiilor, s-a înţeles importanţa documentaţiei în aplicarea facilităţilor. „Dar aici este de analizat pasul premergător întocmirii dosarului de proiect cerut de lege, şi anume modalitatea prin care a fost realizată certificarea activităţilor de cercetare-dezvoltare. Cele mai multe companii au realizat intern (80% dintre respondenţi) şi doar 20 % dintre cei intervievaţi au obţinut şi certificarea de către un expert desemnat conform Registrului experţilor”, precizează autorii studiului.

Realizarea şi documentarea dosarelor proiectelor de cercetare-dezvoltare a constituit, potrivit studiului, pentru toţi respondenţii, cea mai mare provocare a companiei în aplicarea acestei facilităţi fiscale. Deşi cunosc legislaţia şi, prin urmare, facilităţile pe care aceasta le conţine în cazul în care derulează unul sau mai multe proiecte de cercetare-dezvoltare, companiile nu aplică pentru acestea. Sondajul evidenţiază faptul că societăţile româneşti – în speţă persoanele abilitate să se ocupe de acest segment în cadrul companiilor – se confruntă cu mai multe probleme simultan.

Principalul motiv pentru care companiile nu au aplicat pentru a beneficia de aceste facilităţi fiscale sunt dificultăţile în determinarea activităţilor de cercetare-dezvoltare eligibile, cu peste 67% dintre răspunsuri, la egalitate cu dificultăţile în întocmirea documentaţiei solicitate – 67%. Urmează, în ordine: prevederile legislative neclare – 44%, la egalitate cu riscul ca autorităţile de control să conteste aplicabilitatea acestei facilităţi (44%) şi dificultăţile în determinarea cheltuielilor eligibile şi a cheii de alocare a costurilor eligibile (44%) şi dificultăţile în contractarea unui expert desemnat conform Registrului experţilor pe domenii de cercetare-dezvoltare (22).

Autorii analizei relevă că din rezultatele studiului se desprind cel puţin trei lucruri importante cărora companiile din România ar trebui să le acorde atenţie: ● analiza temeinică, premergătoare deciziei de a aplica, pentru a evita „munca în zadar”; ● înţelegerea paşilor şi a documentaţiei de pregătit; ● importanţa serviciilor unui consultant şi certificării de către un expert, opţiune prin care se scuteşte timp, se economisesc bani şi este evitată situaţia în care aplicarea facilităţii în sine să fie contestată.

În România legislaţia în domeniu este foarte favorabilă acestor proiecte de cercetare-dezvoltare şi ar putea genera un impact foarte mare pentru companii, inclusiv avantaj de cash-flow din punct de vedere fiscal.

„Facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare există de mulţi ani în legislaţia românească, însă nu au fost accesate pe scară largă de companiile care ar putea beneficia de ele. Anul 2023 a venit cu modificări importante privind procedura de aplicare a acestor facilităţi, care clarifică anumite aspecte neclare sau insuficient reglementate şi care ar trebui să încurajeze tot mai multe companii să aplice facilităţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate”, a afirmat Răzvan Ungureanu, director Impozite Directe la EY România.

Principala recomandare pe baza rezultatelor studiului este reconsiderarea acestor facilităţi de către companiile care au activităţi de cercetare-dezvoltare în sensul aplicării lor pe scară mai largă. Faptul că, recent, legislaţia s-a schimbat si au apărut inclusiv precizări legate de lista experţilor în domeniu arată că autorităţile sunt deschise şi favorabile în ceea ce priveşte încurajarea companiilor româneşti spre a beneficia de astfel de facilităţi.

Sondajul a avut 110 respondenţi, contribuabili mici şi mijlocii, din 18 sectoare de activitate, cei mai mulţi activând în sectoarele servicii profesionale, comerţ, IT şi telecomunicaţii, industria prelucrătoare şi financiar-bancar.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)