Robotul Minerva ca: 
Datele publicate de INS pentru T3 2023 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.918 lei lunar pe persoană (+9,6% față de T3 2022) și 7.301 lei pe familie (+9,5%). În contextul păstrării activității economice la un nivel robust, veniturile bănești NOMINALE pe persoană au crescut cu 9,4% față de același trimestru al anului precedent iar cele în natură s-au majorat cu 10,2%.
Comparativ cu situația din anul 2016, veniturile au crescut în termeni nominali semnificativ peste rezultatul economic (circa +146% pe gospodărie și +159% pe persoană față de numai +110% în cazul PIB trimestrial). Evoluția exprimată în euro pe persoană este de +134%, în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost de doar 11%.
Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-o diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,64 persoane în 2016 la doar 2,50 persoane în 2023 (valoare stabilizată în premieră pentru ultimii ani), evoluție care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.
Ponderea salariilor în revenire, cea a prestațiilor sociale în scădere
De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a revenit la 68,9%, după ce scăzuse între T3 2022 la cel mic nivel din ultimii cinci ani (68,2%). În schimb, partea care revine prestațiilor sociale s-a diminuat la 19,2%, după ce crescuse sistematic începând din 2019, deși a rămas semnificativ sub valorile de aproape 22% consemnate în perioada 2016 – 2017.
Ponderea veniturilor în natură a crescut marginal și a ajuns la 6,5%, cea mai mare valoare din 2019 încoace. Pe fondul unei evoluții neconvingătoare a sectorului agricol, veniturile din agricultură au coborât din nou sub pragul de 2%, traversat în T3 2022. Veniturile din proprietate și vânzarea de active și-au revenit după minimul istoric atins în urmă cu un an (0,9% față de 0,6% din total).
Pe partea de consum, pe fondul creșterii semnificative a prețurilor, ponderea sumelor alocate pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice a crescut din nou față de aceeași perioadă anului anterior și a atins cea mai mare valoare din ultimii șapte ani. A continuat revenirea din sectorul HoReCa (ajunsă acum trei ani la doar 0,7%) până la 1,8% din total, aproape de nivelul maxim atins în 2019.
Reluarea deplasărilor și creșterea prețurilor la combustibili au dus la majorarea ponderii cheltuielilor pentru transport (majorate la 9,2%, record istoric), iar creșterea veniturilor, combinată cu o piață de profil competitivă, a condus la scăderea sumelor alocate pentru comunicații (4,3%, după un maxim de 5,9% atins conjunctural în perioada de pandemie).
De reținut scăderea părții care revine sumelor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, pe fondul limitării prețurilor la energie prin măsurile de compensare luate din bugetul public (doar 13,3%, mult sub valorile uzuale din ultimii ani). Cheltuielile pentru alcool și tutun s-au ajustat la minimul perioadei analizate.
Alocările de bani pentru sănătate au revenit spre cota de 5,5%, chiar după ce efectele pandemiei s-au disipat și s-au situat peste peste cele din 2016 – 2019. Sumele alocate pentru recreere și cultură au păstrat trendul crescător după ce fuseseră înjumătățite în termeni relativi în T3 2020 față de T3 2018 (de la 7,5% la doar 3,8%). Totuși, nivelul de 5,8% a rămas sub cele din perioada 2016 – 2019.
Decalajul dintre mediul urban și cel rural a revenit pe creștere
Semnal important pentru politica de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență și-a schimbat trendul, după ce decalajul dintre urban și rural se diminuase sistematic din 2019 până în 2022 (+65% la +43%), până la un raport de 147% între veniturile pe persoană de la oraş și cele de la sat.
Este un semnal privind reluarea polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice. De reținut, diferența majoră în structura pe surse de venit, cu drepturi salariale mai importante la oraș (74,1% și doar 60,7% la sat) și cele din prestații sociale ceva mai mari în mediul rural (19,8%, față de 18,9% la oraș), unde ponderea veniturilor în natură este superioară („scor” 10,3% la 4,1%).
Dan Pălăngean
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
