Robotul Minerva ca: 
Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est)
Viziunea lui Andrei Rădulescu pentru transformarea Europei a fost publicata de Bretton Woods, a fost deja prezentată la Bruxelles şi Paris (unde a primit premiul de Excelenţă în economie) şi urmează să fie prezentata la Lisabona, miercuri, la deschiderea unui Summit cu 1000 de participanţi.
Prin declanșarea pandemiei COVID-19 în 2020 economia mondială a inițiat perioada Marilor Transformări, dominată de tranziția spre noi modele de creștere și dezvoltare, bazate pe energie verde și încorporarea Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale.
Cu toate acestea, viteza transformărilor a fost subordonată intensificării tensiunilor geo-politice pe parcursul ultimelor trimestre, acestea determinând creșterea importantă a cheltuielilor militare.
Astfel, fluxurile de finanțare alocate pentru contracararea modificărilor climatice au continuat să fie inferioare cheltuielilor militare pe plan mondial în 2023 (1,8 mii de miliarde de dolari vs. 2,4 mii de miliarde de dolari), potrivit estimărilor Corporației Financiare Internaționale și Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm.
În acest context dificil pe plan internațional Europa se situează din nou într-o poziție nefavorabilă, de pierzător în raport cu celelalte blocuri economice importante ale lumii, dat fiind că economiile de pe bătrânul continent se confruntă cu persistența provocărilor structurale, competitivitate și convergența.
Cele mai recente statistici disponibile de la Departamentul de analiză a politicii economice din Olanda indică scăderea volumului exporturilor de bunuri ale Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene, cu o contribuție de 85% la PIB-ul comunitar și, totodată, principalul partener economic al României) cu un ritm mediu anual de 3,3% în perioada ianuarie – iunie 2024. Pe de altă parte, volumul exporturilor de bunuri s-a majorat cu rate medii anuale de 3,1% în Statele Unite și cu 10,5% în China în primele șase luni din 2024, aspect evidențiat în graficul următor.
Declinul exporturilor și nivelurile ridicate ale costurilor reale de finanțare au determinat intensificarea crizei la nivelul industriei europene în 2024, volumul producției scăzând cu un ritm mediu anual de 3,9% în Zona Euro în perioada ianuarie – iunie 2024, evoluție în divergență raportat la creșterea înregistrată în China (cu o rată medie anuală de 6,0%) și la stagnarea din Statele Unite, potrivit datelor Departamentului de analiză a politicii economice din Olanda.
Totodată, economiile din Uniunea Europeană au inițiat un proces de divergență în 2022, aspect evidențiat de evoluția abaterii medii pătratice pentru dinamica factorului total de productivitate, estimat utilizând baza de date AMECO.
Nu în ultimul rând, nivelul de trai se deteriorează pe bătrânul continent în analiza comparativă cu evoluțiile din SUA și China, după cum indică cele mai recente statistici ale Băncii Mondiale. Astfel, în 2023 PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare s-a situat în Uniunea Europeană s-a situat la un nivel de 2,6 ori mai ridicat comparativ cu media din economia mondială, în scădere de la aproximativ 3,2 ori în anul 2000.
În acest context, Europa are nevoie mai mult ca oricând de o nouă viziune și de o strategie calibrată pentru a susține accelerarea investițiilor (cu accent pe încorporarea noilor tehnologii și dezvoltarea capitalului uman) și tranziția sustenabilă și inteligentă la Noua Economie, prin calitate și dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Conform acestei viziuni ar trebui acordată prioritate investițiilor în cercetare/dezvoltare/inovare și implementării roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale.
Europa trebuie să aloce mai multe resurse într-un mod eficient pentru a genera talente și o rețea dinamică de inovare, pentru ameliorarea capitalului uman, cel mai important factor pentru dinamica competitivității internaționale pe termen mediu.
Totodată, Europa trebuie să reducă și să amelioreze calitatea reglementării și să diminueze costurile de finanțare, prin utilizarea mai eficientă a economisirii.
De asemenea, Europa trebuie să accelereze tranziția la energia verde și la economia circulară (mai ales în contextul gradului ridicat de dependență de importurile de energie) prin implementarea taxei carbon pe produsele finite și integrarea piețelor energie, financiare, digitale, educație și sănătate, având ca referință succesul Pieței Unice.
În ceea ce privește relațiile cu celelalte zone ale lumii, Europa trebuie să implementeze măsuri pentru ameliorarea diplomației economice (pentru dezvoltarea afacerilor cu Asia, Africa și America Latină) și pentru reforma politicii de coeziune (pentru a pregăti următorul val de extindere).
Totodată, Europa trebuie să pregătească Agenda pentru orizontul 2040.
Nu în ultimul rând, Europa trebuie să dezvolte spiritul convergenței Europene și să promoveze o participare mai puternică a companiilor mici și mijlocii pe Piața Unică și o implicare mai puternică a cetățenilor, inclusiv prin ameliorarea comunicării modificărilor structurale și transformărilor pe plan mondial.
În acest context, lansez propunerea ca Europa să implementeze matricea 1-10 în fiecare an, cel puțin până la finalul acestui deceniu, cu ținte pentru o serie de indicatori fundamentali, inclusiv productivitatea muncii, economia digitală, cheltuielile cu cercetare/dezvoltare/inovare, gradul de dezvoltare a piețelor financiare, emisiile de carbon, povara reglementării, economia circulară, promovarea la nivel internațional, decalajele de performanță între țări și comunicarea cu toate părțile interesate.
Spre exemplu, conform acestui mecanism, țările membre ale Uniunii Europene ar trebui să implementeze măsuri pentru ameliorarea productivității muncii cu cel puțin 1% în fiecare an, dat fiind că între 1998 și 2023 acest indicator structural a înregistrat un avans mediu anual de doar 0,1% în Zona Euro, dinamică inferioară celei din SUA (2%), prima economie a lumii.
De asemenea, sunt necesare măsuri pentru creșterea ponderii economiei digitale în PIB cu cel puțin 2 puncte procentuale anual în țările membre ale Uniunii Europene, pentru a reduce decalajul important în raport cu Statele Unite și China (în a doua economie a lumii economia digitală reprezintă peste 40% din PIB, conform datelor Statista).
Totodată, competitivitatea este dependentă de investiții mai puternice și mai inteligente în cercetare, dezvoltare și inovare. Dată fiind distanța importantă față de SUA și China sunt necesare măsuri pentru majorarea investițiilor în cercetare/dezvoltare/inovare cu cel puțin 3% anual în țările membre ale Uniunii Europene.
Pentru reducerea costurilor de finanțare prin dezvoltarea piețelor de capital sunt necesare măsuri pentru creșterea numărului de companii listate și a numărului de noi investitori pe bursele europene cu cel puțin 4% în fiecare an.
De asemenea, pentru accelerarea tranziției la economia verde țările Uniunii Europene trebuie să implementeze măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon cu un ritm anual de cel puțin 5%.
Totodată, sunt necesare eforturi pentru reducerea birocrației și ameliorarea reglementării în statele Uniunii Europene cu cel puțin 6% în fiecare an, aspect important pentru climatul investițional.
Date fiind provocarea tranziției la economia verde și nivelul ridicat al risipei sunt importante măsuri pentru accelerarea economiei circulare cu un ritm mediu anual de 7% în toate țările membre ale Uniunii Europene.
Pentru ameliorarea competitivității statelor europene sunt necesare și măsuri de promovare a bunurilor și serviciilor europene în lume, prin eforturi din perspectiva diplomației economice în intensificare cu o dinamică anuală de 8%.
De asemenea, trebuie redus decalajul de performanță între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva concurenței, reglementării, fiscalității, educației, ratei de participare pe piața forței de muncă și cheltuielilor cu cercetare/dezvoltare/inovare cu un ritm anual de 9%
Nu în ultimul rând, sunt necesare măsuri pentru ameliorarea comunicării cu toți factorii implicați, inclusiv în raport cu cetățenii europeni, cu o dinamică anuală de 10% în statele membre ale Uniunii Europene.
Totodată, sunt importante modificări la nivel de guvernanță și implementare, inclusiv lansarea unei facilități permanente de finanțare cu o dimensiune de până la 3% din PIB, pentru contracararea crizelor pe viitor și pentru accelerarea tranziției la Noua Economie, cu o alocare pe principiul lui Pareto (20%, 80%).
Prin reducerea decalajului între retorică și acțiune, replicarea exemplelor pozitive (15 țări din primele 30 din lume în clasamentul competitivității pe 2024 sunt din Europa, din care 11 state membre ale Uniunii Europene), prin utilizarea mai eficientă a capitalului intelectual și prin redescoperirea unității statelor membre Europa se poate transforma din pierzător în câștigător al cursei economice mondiale, poate redeveni un actor global de calibrul Statelor Unite și Chinei și un moderator/negociator al tranziției spre o Nouă Ordine Economică Mondială.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
