0.3 C
București
joi, februarie 6, 2025

Analize și Trenduri – Tranziția spre o nouă ordine economică mondială (opinie Andrei Rădulescu) – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Declanșarea pandemiei COVID-19 a determinat startul perioadei Marilor Transformări pe plan mondial, într-un context dominat de persistența incertitudinilor la un nivel ridicat și de viteza progresului tehnologic (implementarea roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale)...

Conform datelor publicate de Institutul Internațional pentru Cercetări de Pace de la Stockholm nivelul cheltuielilor militare/locuitor a crescut semnificativ pe plan mondial, până la 322,3 dolari în 2022 (cel mai ridicat de la începutul anilor 1990, de la momentul destrămării Uniunii Sovietice)...

Totodată, datele Bloomberg indică un nivel total al cheltuielilor militare pe plan mondial de 2,2 mii miliarde dolari în 2023 (maxim istoric), reprezentând aproximativ 2% din PIB-ul global.

Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods, Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială

Declanșarea pandemiei COVID-19 a determinat startul perioadei Marilor Transformări pe plan mondial, într-un context dominat de persistența incertitudinilor la un nivel ridicat și de viteza progresului tehnologic (implementarea roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale).

În prezent statele lumii sunt în căutarea unor noi modele de creștere și dezvoltare, bazate pe energie verde, digitalizare și implementarea unui mix de politici economice menit să confere un grad ridicat de rezistență la șocuri (exogene și / sau endogene).

Cu toate acestea, incidența crizei din Ucraina a determinat schimbarea de paradigmă din perspectiva riscului geo-politic, întârziind procesele de tranziție la nivel mondial.

Astăzi militarizarea reprezintă o prioritate în majoritatea țărilor lumii, aspect reflectat de dinamica alocării resurselor pe parcursul ultimelor trimestre.

Conform datelor publicate de Institutul Internațional pentru Cercetări de Pace de la Stockholm nivelul cheltuielilor militare/locuitor a crescut semnificativ pe plan mondial, până la 322,3 dolari în 2022 (cel mai ridicat de la începutul anilor 1990, de la momentul destrămării Uniunii Sovietice).

Totodată, datele Bloomberg indică un nivel total al cheltuielilor militare pe plan mondial de 2,2 mii miliarde dolari în 2023 (maxim istoric), reprezentând aproximativ 2% din PIB-ul global.

Se evidențiază creșterea semnificativă a cheltuielilor militare în termeni reali (după ajustarea cu inflația) în Statele Unite ale Americii (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de aproximativ 28 mii miliarde dolari la finalul anului 2023) pe parcursul ultimelor trimestre – ritmuri anuale de 2,5% în T1, 2,9% în T2, 5,0% în T3 și 3,2% în T4 2023, conform datelor publicate de Departamentul Comerțului.

De fapt, dinamica anuală a cheltuielilor militare din SUA după ajustarea cu inflația a revenit în teritoriu pozitiv în 2023 (pentru prima oară din 2020), aspect evidențiat în graficul următor.

În plus, persistența conflictelor militare la nivel mondial (inclusiv evenimentele din Orientul Mijlociu) va determina continuarea cursei înarmării, estimările elaborate recent de specialiștii Bloomberg exprimând perspectiva creșterii resurselor alocate pentru militarizare cu 10 mii miliarde dolari la nivelul G7 în următorul deceniu, în scenariul convergenței spre gradul de militarizare din perioada Războiului Rece.

Revenind la procesele de tranziție la nivel mondial se evidențiază creșterea rolului statelor emergente și în dezvoltare (Sudul Global), în contextul ritmurilor ridicate de creștere economică din China și India (secolul în care trăim este numit și Secolul Asiatic).

Pe de altă parte, țările europene plătesc o factură mai ridicată a consecințelor șocurilor globale din ultimii ani, inclusiv confruntarea totală SUA – China, care include și componenta tehnologică (pe care China o domină, aspect reflectat de nivelul ridicat al ponderii economiei digitale în PIB, după cum se poate nota în graficul de mai jos).

În acest context, vocea economică a țărilor europene în lume a continuat tendința de deteriorare în perioada recentă, ponderea PIB-ului Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene) în PIB-ul mondial situându-se la sub 15% în prezent, indicator în scădere cu 10 puncte procentuale comparativ cu nivelul înregistrat la începutul anilor 1990, când s-a semnat Tratatul de la Maastricht.

Tendința de scădere a ponderii PIB-ului Zonei Euro în PIB-ul mondial va continua, spre un nivel inferior pragului de 10% până la finalului deceniului următor.

Totodată, perspectivele pe termen mediu pentru activitatea economică din țările europene se mențin dificile, dat fiind că Germania (motorul/locomotiva Europei) se confruntă cu o ajustare fără precedent, în contextul finalului modelului de creștere economică din ultimele trei decenii (bazat pe importul de hidrocarburi ieftine din Rusia și exportul de produse cu valoare adăugată ridicată pe piața Chinei).

Procesul de tranziție spre o Nouă ordine economică mondială va continua, fiind dominat de riscul incidenței unor ajustări de proporții la nivelul dimensiunii financiare a economiei pe termen scurt și de extinderea BRICS pe termen mediu.

Cele mai recente previziuni ale Fondului Monetar Internațional (FMI) exprimă faptul că, din perspectiva PIB-ului nominal, economiile emergente vor depăși țările cele mai industrializate (G7) în acest deceniu, după cum se poate nota în graficul următor.

În tranziția spre o Nouă ordine economică mondială vom asista la incidența unor noi șocuri sistemice, până când liderii celor mai importante blocuri economice ale lumii vor negocia într-o manieră similară Conferinței Bretton Woods de acum 80 ani.

Astfel, în prezent, riscul incidenței unui șoc adițional (cel valutar) este în intensificare, aspect reflectat și de tendința ascendentă pentru prețul metalului galben (cotația se apropie de 2500 dolari pe uncie).

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!