Prețul la energie și creșterea taxelor vor scumpi mâncarea în 2024, a declarat Cezar Gheorghe, expert în agricultură și piețe agricole, la emisiunea „În fața ta”.
Întrebat cum va arăta 2024 și ce vor găsi românii la raft, Cezar Gheorghe a răspuns că, în opinia lui, consumatorii ar trebui să se aștepte la o creștere a prețurilor.
„Trendurile la materiile prime azi în piață se duc în jos. Cu alte cuvinte, e o tendință de scădere cu minim 10% pentru grâu, rapiță, etc. S-ar putea firește să apară <lebede negre> – conflicte care să dea spike-uri violente.
E posibil ca peste vară să fie secetă persistentă. Pe de altă parte, cresc taxele care vin pe lanț la consumatorul final și fiecare și le adaugă la alt nivel de preț.
Vor crește costurile energetice.
Cred că consumatorii ar trebui să se aștepte la o creștere de preț.
Cred că avem o nuanță indusă de socialism prin stabilizarea de prețuri la raft. Tușele sunt socialiste ca să nu le spunem de altă factură de tristă amintire și veche. În realitate, prețul la energie și creșterea taxelor vor produce o scumpire a mâncării în 2024″, a declarat Cezar Irimia.
„România a fost grânarul Europei”?
Cezar Irimia a fost întrebat la „În fața ta”, cât de adevărată este expresia „România a fost grânarul Europei.”
„Fals. E un mit, o legendă urbană. În 1938, Europa a suferit de secetă cumplită, au făcut 500 de kg la hectar, noi am făcut 750 și le-am dat lor diferența pentru că ne-au mângâiat pe creștet și ne-au spus: dați-ne nouă surplusul vostru.”, a răspuns el.
De asemenea, Irimia a spus că sunt „foarte puțini sibieni” printre sibienii care vând brânză în București.
Întrebat dacă este adevărată expresia „România e doar piață de desfacere pentru produse în străinătate”, el a răspuns că și „România la rândul ei e generator de produse, nu neapărat procesate, dar România e un actor regional și are și valențe globale câteodată în ce privește exportul de mărfuri către destinație.”
Întrebat ce poți face cu pământul primit moștenire de la bunici el a răspuns: „Să nu-l vinzi niciodată” și a explicat și care e argumentul: „E activul cel mai de preț. Dacă prețul pământului crește și prețul materiei prime scade, unde e logica? Răspunsul e că pe aceeași bucată de pământ poți face mai multă materie primă, produse mai multe, dar pământ nu se mai fabrică.”
Editor : G.M.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.digi24.ro).