În ultimii ani, tendinţele ecologice şi combaterea schimbărilor climatice au devenit un subiect central pe agenda globală, iar unele instituţii financiar-bancare au decis să joace un rol activ în influenţarea stilului de viaţă al clienţilor lor, în special al persoanelor fizice, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a sprijini tranziţia către o economie verde. Unele bănci chiar au lansat aplicaţii prin care monitorizează permanent ce achiziţii fac clienţii lor şi le oferă sugestii pentru un trai mai sustenabil, precum şi posibilitatea ca dobânzile creditelor să fie influenţate de comportamentul „green” al fiecărui individ, aplicaţii prin intermediul cărora relaţia dintre cele două părţi ar putea să se transforme radical în viitorul apropiat.
Un exemplu clar al acestor noi tendinţe este banca britanică NatWest, care a lansat un sistem de monitorizare a achiziţiilor clienţilor săi printr-o aplicaţie care urmăreşte amprenta de carbon, potrivit unor articole publicate pe site-urile www.zerohedge.com şi www.farminguk.com, dar şi modului în care sunt structurate aplicaţiile pe site-ul www.natwest.com. Conform surselor citate, acest sistem este destinat să descurajeze achiziţionarea produselor care generează emisii ridicate de carbon, cum ar fi carnea roşie şi lactatele, şi să promoveze opţiuni mai prietenoase cu mediul, precum produsele pe bază de plante.
Aplicaţia NatWest emite alerte care îi avertizează pe clienţi că achiziţiile lor contribuie la schimbările climatice şi le sugerează să înlocuiască carnea şi laptele cu produse alternative, cum ar fi laptele vegetal şi tofu. De asemenea, aplicaţia încurajează utilizatorii să adopte zile „fără carne” şi să reducă la minimum consumul de produse de origine animală pentru a contribui la obiectivele de Net Zero stabilite de Forumul Economic Mondial.
Pe lângă alimentaţie, aplicaţia promovează şi alte comportamente ecologice, cum ar fi achiziţionarea de haine second-hand, utilizarea mai rară a uscătorului de haine şi reducerea numărului de zboruri. Clienţii pot opta să primească un „scor lunar de carbon”, care măsoară impactul lor ecologic pe baza comportamentului de consum.
Fermierii din Marea Britanie se opun noului sistem
Implementarea unor astfel de măsuri a stârnit o reacţie negativă din partea agricultorilor şi a anumitor segmente din societate, potrivit surselor citate. În Marea Britanie, fermierii au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că banca promovează înlocuirea produselor tradiţionale, precum carnea roşie şi lactatele, cu alternative pe bază de plante, ceea ce ar putea dăuna industriei agricole. Federaţia Naţională a Fermierilor britanici (NFU) a criticat recomandările aplicaţiei, susţinând că mesajul este unul „supra-simplificat” şi că agricultura britanică este una dintre cele mai sustenabile din lume, având emisii de carbon semnificativ mai mici decât media globală.
După întâlniri cu reprezentanţii fermierilor, oficialii băncii NatWest au declarat că sunt de acord să revizuiască conţinutul aplicaţiei şi să adopte o abordare mai echilibrată în ceea ce priveşte recomandările alimentare. De asemenea, banca a promis că va colabora mai strâns cu sectorul agricol pentru a găsi soluţii care să reducă emisiile de carbon, dar să sprijine şi afacerile locale.
Cu toate aceste, experţii din domeniu consultaţi de sursele citate afirmă că din tendinţele actuale derivă o altă posibilitate legată de modul în care băncile ar putea, în viitor, să structureze creditele acordate persoanelor fizice, după modelul actual prin care instituţii bancare internaţionale de genul Banca Mondială, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii acordă în acest moment credite persoanelor juridice, inclusiv marilor companii, dar şi IMM-urilor. Experţii au declarat pentru sursele citate că ne putem aştepta în viitor ca bonificaţiile oferite de bănci clienţilor persoane fizice pentru comportamentele „green” să devină mai frecvente, ceea ce ar putea deschide calea pentru introducerea unor dobânzi variabile în funcţie de impactul ecologic al fiecărui client.
De exemplu, un client care îşi reduce semnificativ amprenta de carbon – prin achiziţionarea de produse alimentare sustenabile, utilizarea de haine second-hand, sau reducerea consumului de energie – ar putea beneficia de rate de dobândă mai mici pentru împrumuturi. Pe de altă parte, un stil de viaţă mai puţin ecologic, caracterizat prin consum ridicat de energie şi achiziţii nesustenabile, ar putea duce la dobânzi mai mari pentru împrumuturile contractate de persoanele fizice.
Această abordare nu ar fi doar un mod prin care băncile îşi pot arăta angajamentul faţă de reducerea emisiilor de carbon, ci şi un instrument de stimulare economică pentru a încuraja schimbarea comportamentală la nivel de consumator.
Experţii arată că, odată cu dezvoltarea tehnologiei, au apărut o serie de aplicaţii care ajută clienţii să economisească bani şi să trăiască mai sustenabil. De exemplu, NatWest oferă aplicaţii cum ar fi Too Good To Go care conectează utilizatorii cu restaurante şi supermarketuri care au surplus alimentar, oferind „pachete magice” la preţuri reduse, contribuind astfel la reducerea risipei alimentare, sau Vinted, ce încurajează achiziţionarea de haine second-hand, reducând amprenta de carbon asociată producţiei de haine noi.
„În acest context, băncile ar putea încuraja clienţii să utilizeze aceste aplicaţii, recompensându-i cu reduceri de comisioane sau dobânzi mai mici pentru comportamentele sustenabile”, precizează sursele citate.
Ele conchid că se aşteaptă ca băncile să joace un rol din ce în ce mai important în modelarea unui viitor mai sustenabil, iar clienţii să fie motivaţi să adopte un stil de viaţă mai prietenos cu mediul nu doar din convingere, ci şi pentru beneficii economice directe.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).