Robotul Minerva ca: 
Hidroelectrica intenţionează să îşi menţină poziţia de lider în ţara noastră ca o societate cu un portofoliu energetic 100% verde, strategia sa fiind în acord cu obiectivul Uniunii Europene privind tranziţia către producţie de energie neutră din punctul de vedere al amprentei de carbon până în 2050, conform prospectului de ofertă al companiei.
În prezent, societatea deţine un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile, cu o capacitate hidroelectrică de producere instalată de 6,3 GW şi o capacitate eoliană onshore instalată de 108 MW în parcul eolian Crucea. Anul trecut a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29%, în ceea ce priveşte energia totală generată şi livrată în sistem, conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
În ceea ce priveşte energia electrică furnizată consumatorilor de retail, cota de piaţă a companiei a crescut de la 1,3% în 2020 la aproximativ 8% în decembrie 2022, conform datelor ANRE. De asemenea, numărul de clienţi de retail a urcat de la 2.465 în 2020, la peste 482.000 în 2022, potrvit societăţii.
Principalele iniţiative strategice ale Hidroelectrica pe termen mediu şi lung se axează pe următoarele direcţii majore: (i) optimizarea actualei baze de active prin proiecte de retehnologizare şi modemizare; (ii) executarea de proiecte de extindere organică în domeniul hidroelectric, (iii) diversificarea către segmentele adiacente de energie regenerabilă, (iv) creşterea cotei pe piaţa de furnizare a energiei din România; şi (v) maximizarea generării de numerar şi a rentabilităţii capitalului, conform prospectului de listare.
„În plus, societatea îşi propune să devină un actor important pe piaţa energetică a UE, valorificându-şi poziţia dominantă de pe piaţa de origine”, se mai menţionează în document.
Retehnologizare şi modernizare
Planul de retehnologizare şi modernizare al Hidroelectrica pentru baza sa existentă de active se concentrează pe îmbunătăţirea capacităţii activelor şi retehnologizare care să ducă la performanţe operaţionale, în timp ce ciclul de viaţă al centralelor este prelungit.
Aproximativ 1,1 GW din capacitatea activelor Grupului sunt avuţi în vedere pentru retehnologizare sau modernizare până în 2030, printre altele, cu scopul, de a menţine rata de disponibilitate ridicată a bazei de active existente şi a debloca potenţialului hidrocentralelor actuale.
Programul de retehnologizare şi modernizare între 2023 şi 2027 are o valoare estimată de circa 1,8 miliarde de lei (pentru circa 1,1 GW de putere hidroelectrică instalată supusă analizei până în 2030). Ulterior implementării, societatea preconizează că va debloca o putere instalată de până la 230 MW şi o prelungire medie a ciclului de viaţă cu 30 de ani (în cazul retehnologizării) sau cu 20 de ani (în cazul modemizării) per centrală hidroelectrică, conform datelor prezentate în prospect.
Conform documentului, printre activele supuse retehnologizării cu cea mai ridicată rată de rentabilitate, pentru care există cheltuieli de capital aprobate şi angajate, se numără:
– Sucursala Bistriţa – retehnologizarea centralei hidroelectrice Dimitrie Leonida – Stejaru, care funcţionează în prezent cu 164 MW dintr-o capacitatea instalată de 210 Mwh. Investiţia totală este de circa 375 milioane lei, iar după finalizarea retehnologizării se preconizează o capacitate suplimentară potenţială de 6 MW;
– Sucursala Curtea de Argeş – retehnologizarea centralei hidroelectrice Vidraru, care funcţionează în prezent cu o putere instalată de 220 MW. După finalizare se preconizează o capacitate suplimentară potenţială de 12 MW (investiţie totală 721 milioane lei);
– Sucursala Cluj – retehnologizarea centralei hidroelectrice Mărişelu, ce funcţionează în prezent cu o putere instalată de 220,5 MW (investiţie totală 697 milioane lei);
– Sucursala Haţeg – retehnologizarea CHE Râul Mare Retezat, ce funcţionează în prezent cu o putere de 210 MW. După retehnologizare se preconizează deblocarea unei capacităţi de 150 MW (investiţie 674 milioane lei);
– Sucursala Râmnicu Vâlcea – retehnologizarea CHE Brădişor, cu o putere instalată de 115 MW. După retehnologizare se preconizează deblocarea unei capacităţi de 55 MW (investiţie 422 milioane lei), conform informaţiilor din prospectul de ofertă.
Strategia de creştere
Potrivit Wood Mackenzie, până în 2030, oportunitatea de creştere în ţara noastră este de peste 0,3 GW pentru segmentul hidroenergetic (provenind integral din extinderea vizată de Hidroelectrica), de 2,3 GW pentru segmentul eolian (din care peste 1,0 GW reprezintă puterea instalată vizată de societate prin parcuri eoliene offshore şi onshore) şi de 4,1 GW pentru segmentul solar (din care peste 2,0 GW reprezintă proiectele solare fotante şi terestre ţintă ale societăţii), se menţionează în documentul de ofertă.
Proiecte hidroenergetice incluse în planul de afaceri
Compania intenţionează să implementeze noi proiecte de dezvoltare a unor amenajări hidroenergetice cu o valoare estimată de 1,57 miliarde lei până în 2025 şi o putere instalată totală de 206 MW până în 2027.
Proiectele vizează creşterea capacităţii de producţie atât prin finalizarea amenajărilor hidroenergetice afiate în construcţie, cât şi prin demararea de noi proiecte hidroenergetice şi creşterea siguranţei în exploatare.
Amenajările hidroenergetice în construcţie, care sunt parte din cheltuielile de capital aprobate şi angajate, sunt:
– Livezeni-Bumbeşti o AHE (Amenajare Hidroenergetică) pe flrul apei, cu o capacitate instalată de 65,14 MW. Se aşteaptă ca amenajarea să aibă o producţie medie anuală de aproximativ 259 GWh. Proiectul este finalizat în proporţie de 87%, iar pentru restul se estimează cheltuieli de 350 milioane lei;
– Cornetu-Avrig o AHE pe firul apei, care vizează o capacitate instalată de 130,5 MW. Se aşteaptă ca amenajarea să aibă o producţie medie anuală de 362 GW. Stadiul actual de realizare este de 67,3% (cheltuieli estimate până la final de 923 milioane lei);
– Răstoliţa etapa I a proiectului, ce vizează o capacitate instalată de 35,3 MW. Şe aşteaptă o producţie medie anuală de 46,3 GWh, stadiul actual de realizare al proiectului fiind de 64%;
– Surduc-Siriu, ce vizează un grup de 55 MW în centrala hidroelectrică Nehoiaşu, cu o producţie estimată anuală de peste 152 GWh. Stadiul actual de realizare este de 82% (cheltuieli estimate până la final de 438 milioane lei);
– Cema Belareca, ce vizează o capacitate instalată de 14,7 MWh. Se preconizează o producţie medie anuală de 40,2 GWh (realizare 82%, cheltuieli estimate până la final de 329 milioane lei), potrivit celor prezentate în prospectul de ofertă.
Energie regenerabilă adiacentă
Hidroelectrica vizează, conform strategiei sale de investiţii aprobate pentru 2020, o putere instalată mai mare 1,0 GW în parcuri eoliene onshore şi offshore din oportunitatea de creştere estimată de Wood Mackenzie la circa 2,3 GW, până în 2030.
În plus, Grupul Hidroelectrica plănuieşte să dezvolte producţia de hidrogen verde în corelare cu proiectele de energie solară. Societatea vizează o putere solară de 2,0 GW, din oportunitatea de creştere estimată de Wood Mackenzie la circa 4,1 GW, până în 2030.
„Două dintre proiectele solare avute în vedere de societate sunt Tudor Vladimirescu şi Nufărul, care vor fi situate în judeţul Brăila pe un teren de aproximativ 50 de hectare deţinut de societate, cu aproximativ 70.676 de bucăţi de panouri fotovoltaice monofaciale cu o putere instalată de 45,94 MW şi o producţie anuală estimată de 64 GWh. În plus, la Nufărul se derulează un proiect-pilot constând într-un sistem flotant de panouri fotovoltaice cu putere de 10 MW, iar societatea ar extinde acest proiect la 1.850 MW ca parte a contractului de tip joint venture cu Masdar; se preconizează că societatea va fi încorporată până la finalul anului 2023”, conform datelor din prospect.
Potrivit documentului, în plus, pot apărea oportunităţi în afara planului de afaceri al Hidroelectrica: „de exemplu, societatea este în prezent în discuţii terţe părţi în legătură cu – (i) o posibilă concesiune a unui teren pentru realizarea unuia dintre cele mai mari proiecte de parcuri solare cu panouri flxe şi flotante din Europa, cu o putere instalată de 2.000 MW şi o producţie anuală estimată de energie de aproximativ 2.630 GWh; şi (ii) o potenţială achiziţie a unui parc fotovoltaic”.
Creşterea cotei de piaţă pe partea de furnizare
După acapararea unei cote de piaţă semnificative pe zona de furnizare în timp scurt (8% în decembrie anul trecut), Hidroelectrica vizează continuarea creşterii prin suplimentarea operaţiunilor existente, asigurând o cale de acces la piaţă care să susţină obţinerea de profit prin poziţia sa integrată pe verticală, conform documentului.
„Chiar şi în prezenţa actualelor tarife reglementate pentru furnizarea de energie, societatea are potenţialul de a obţine marje de profit mai mari pentru energia vândută pe piaţa de furnizare decât cele obţinute pe piaţa MACEE (n.r. Mecanismul de Achiziţie Centralizată de Energie Electrică). De exemplu, societatea poate obţine aproximativ 700 lei/MWh (deoarece preţul reglementat actual este de 1,3 lei/KWh) pentru energia furnizată către clienţii noncasnici de pe piaţa de furnizare, comparativ cu preţul fix de 450 lei/MWh de pe piaţa MACEE”, se menţionează în prospect.
Pe de altă parte, conform legii, în perioada 2023 până la 31 martie 2025, minim 80% din cantităţile disponibile prognozate de energie validate şi comunicate către ANRE (n.r. la nivel naţional) vor fi vândute către OPCOM prin MACEE Ia un preţ fix de 450 lei/MWh, potrivit documentului.
În esenţă, strategia de creştere a cotei de piaţă a companiei se bazează pe trei piloni: (i) dezvoltarea infrastructurii sale tehnice (digitalizarea interacţiunilor cu clienţii, implementarea celor mai recente şi inovative module software, etc.) şi îmbunătăţirea serviciilor de call center pentru clienţi; (ii) penetrarea pieţei; (iii) strategia comercială (menţinerea fIexibilităţii faţă de modiflcările aduse cadrului de reglementare şi plafoanelor de preţ, continuarea creşterii bazei de clienţi casnici şi noncasnici), potrivit documentului.
Oportunităţi de creştere suplimentare în segmente adiacente
Hidroelectrica vizează dezvoltarea de capacităţi de producere a hidrogenului verde, precum şi achiziţionarea altor capacităţi de producţie e-RES (surse de energie regenerabilă) din piaţă, aflate deja în exploatare sau în diferite stadii de realizare. „În ceea ce priveşte oportunităţile de creştere pe segmentul hidrogenului verde, societatea mizează pe un sprijin substanţial din partea Statului Român în vederea participării la tranziţia UE către tehnologiile bazate pe hidrogen verde. Societatea atribuie în prezent contracte pentru studii de fezabilitate pentru două proiecte de producere a hidrogenului verde (Mândra şi Ostrovu Mare) cu o putere combinată de 150 MW electrolizor şi 400 MW FV (fotovoltaic)”, conform prospectului.
Menţinerea unei rate de distribuire a dividendelor de cel puţin 90% din profit
Hidroelectrica are un istoric solid de distribuire cu regularitate a cel puţin 90% din proflt ca dividende către acţionari, rată pe care îşi propune să o menţină. De asemenea, compania are un istoric de plată cu regularitate a unor dividende extraordinare.
„Societatea intenţionează să continue să vizeze o politică de distribuire a dividendelor la o rată de peste 90%, în acelaşi timp punând în balanţă necesarul de capital al activităţii în vederea dezvoltării viitoare şi menţinerea gradului de îndatorare stabilit”, potrivit documentelor din prospect.
Până în data de 4 iulie, are loc oferta de vânzare de acţiuni Hidroelectrica derulată de Fondul Proprietatea, ce deţine 19,94% din producătorul şi furnizorul de energie. Investitorii de retail pot subscrie la preţul de 112 lei, dar preţul final va fi dat de instituţionali, ce pot subscrie în intervalul 94 lei – 112 lei. Până joi inclusiv, investitorii de retail beneficiază de un discount de 3% din preţul de subscriere.
Dacă oferta derulată de FP se va încheia cu succes, compania va fi listată la Bursa de Valori Bucureşti.
În anii încheiaţi la 31 decembrie 2022, 2021 şi 2020, societatea a generat venituri consolidate în valoare de 9,45 miliarde de lei, 6,49 miliarde de lei şi, respectiv, 3,84 miliarde de lei. În aceeaşi perioadă, societatea a raportat profituri anuale în valoare de 4,46 miliarde de lei, 3,11 miliarde de lei şi, respectiv, 1,56 miliarde de lei.
Grupul Hidroelectrica deţine şi operează 182 de hidrocentrale, cinci staţii de pompare şi un parc eolian ce sunt amplasate strategic în opt surcursale organizate geografic pe teritoriul ţării noastre.
Aproape două treimi din tranşa micilor investitori în oferta Hidroelectrica a fost subscrisă
Dragoş Mesaroş, Goldring: „Cred că tranşa pentru retail va fi suprasubscrisă şi este posibil să fie majorată cu încă 5%”
Investitorii persoane fizice au lansat ordine de cumpărare pentru 7,41 milioane de acţiuni Hidroelectrica, în două zile de la lansarea ofertei, echivalentul a 63% din tranşa care le este destinată, de 11,7 milioane de titluri.
Micii investitori subscriu la preţul de 112 lei, ceea ce înseamnă că până acum valoarea subscrierilor acestora se ridică la circa 830 milioane de lei. Cei care subscriu în primele cinci zile ale ofertei, adică până joi inclusiv, beneficiază de un discount de 3% la preţul de subscriere.
Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al societăţii de brokeraj Goldring, ne-a spus: „Interesul este foarte mare; nu cred că am mai avut un asemenea interes de la oferta Transgaz (n.r. din 2008). Există mulţi clienţi noi, care îşi deschid conturi şi vor să beneficieze de discount. Mă aştept ca joi, când băncile vor credita conturile clienţilor, subscrierile să crească. Cred că tranşa pentru retail va fi suprasubscrisă şi este posibil să fie majorată cu încă 5%, după cum scrie în prospect”.
Conform documentului de ofertă, Hidroelectrica şi Fondul Proprietatea pot decide creşterea tranşei de retail de la 15% până la 20% din întregul pachet scos la vânzare.
„Mă aştept ca oferta să se încheie în zona inferioară a intervalului de preţ, de 100 de lei sau sub, pentru că interesul fondurilor este să cumpere ieftin”, mai spune Dragoş Mesaroş.
Instituţionalii, ce au dedicată 85% din ofertă şi de ale căror achiziţii depinde reuşita operaţiunii de piaţă, pot subscrie în intervalul de preţ 94 – 112 lei. La preţul de 94 de lei, evaluarea Hidroelectrica se ridică la 42,3 miliarde de lei, în timp ce la preţul de 112 lei, maximul ofertei, valoarea companiei este de 50,4 miliarde de lei. Astfel, comparativ cu profitul bugetat de producătorul de energie pentru acest an, de aproape 3,7 miliarde de lei, raportul Price to Earnings Ratio se situează între 11,4 şi 13,6.
Operaţiunea de piaţă se va încheia în data de 4 iulie, iar admiterea la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti este preconizată pentru 12 iulie. (Andrei Iacomi)
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).
