Robotul Minerva ca: 
În „ruleta rusească” şansa de supravieţuire este destul de ridicată, dacă se „joacă” o singură dată, astfel încât să nu fie implicată ergodicitatea.
Germanii ar dori să aibă astfel de şanse, însă planurile „verzi” ale guvernului de la Berlin le interzice acest „lux”, deoarece în „ruleta verde” toate camerele revolverului sunt încărcate.
O nouă dovadă a venit recent sub forma planului de stabilire a preţului energiei electrice în funcţie de starea vremii, după cum a scris recent The Telegraph.
Ministerul Economiei condus de Robert Habeck a prezentat planurile pentru „piaţa de energie electrică a viitorului”, iar acestea includ stabilirea tarifelor în funcţie de vreme, pentru a descuraja consumul când nu bate vântul sau cerul este acoperit de nori.
„Propunerea, care nu a fost încă aprobată de cabinetul lui Olaf Scholz, ar prevedea creşterea tarifelor de transport în perioadele în care parcurile eoliene şi panourile solare produc prea puţină energie electrică”, scrie The Telegraph, deoarece „Berlinul insistă că energia eoliană şi solară reprezintă viitorul energiei ieftine şi fiabile”.
Întreprinderile germane au reacţionat imediat şi au caracterizat planul guvernamental drept „nebunesc”, în condiţiile în care preţul electricităţii este deja printre cele mai mari din Europa, iar tarifele de transport reprezintă circa o treime din preţul final.
În documentul prin care justifică stabilirea preţurilor energiei electrice în funcţie de vreme, Ministerul Economiei arată că „forţarea corespondenţei dintre cerere şi ofertă este esenţială pentru funcţionarea noului sistem”, după cum mai arată The Telegraph.
Reprezentanţii sectorului industrial avertizează, însă, că planul „va introduce un nivel devastator de impredictibilitate în viaţa lor”, în timp ce Christoph Ahlhaus, preşedintele Asociaţiei germane a întreprinderilor mici şi mijlocii (BVMW), susţine că „planurile echivalează cu o ruletă meteorologică nebunească”. Ahlhaus mai atrage atenţia că „utilajele au nevoie de electricitate fiabilă în fiecare oră a zilei, în fiecare zi a anului”.
O altă organizaţie a mediului de afaceri, Consiliul Economic, care reprezintă peste 11 mii de IMM-uri şi companii multinaţionale, a avertizat că „adaptarea producţiei la condiţiile meteorologice este fie imposibilă din punct de vedere tehnic, fie ar duce la o eficienţă atât de scăzută, încât am fi depăşiţi fără speranţă de concurenţii europeni”.
Într-o scrisoare trimisă Ministerului Economiei, preluată de cotidianul Die Welt, organizaţia susţine că „planul este o recunoaştere a faptului că un sistem volatil bazat pe energie solară şi eoliană nu poate întotdeauna să adapteze oferta la cerere”.
Acesta este contextul în care gigantul Volkswagen a anunţat măsuri drastice pentru reducerea costurilor, care includ închiderea unor unităţi de producţie, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, şi concedieri de personal.
„Dacă până şi VW se gândeşte să închidă fabricile din Germania, având în vedere cât de greu va fi acest proces, înseamnă că apele au devenit foarte agitate”, a declarat Pierre-Olivier Essig, analist la AIR Capital, pentru Bloomberg. Agenţia de ştiri subliniază că problema închiderii unităţilor de producţie este deosebit de acută în special pentru fabricile mai vechi din Europa de Vest.
„Îmi pare rău, Germania. Ai devenit doar un parc de distracţii colonial”, a scris economistul britanic Philip Pilkington pe contul său de Twitter după apariţia ştirilor privind decizia Volkswagen.
Holger Zschaepitz, editorul economic al cotidianului Die Welt, subliniază pe contul său de Twitter că decizia fără precedent a companiei va conduce la o confruntare dură cu sindicatele.
Dar ce mai pot face sindicatele? Vor putea să oprească declinul accelerat al vânzărilor din China sau declinul accentuat al competitivităţii? Vor convinge coaliţia de la guvernare să renunţe la politica energetică absurdă şi distructivă, care contravine legilor elementare ale fizicii?
Publicaţia elveţiană Weltwoche aduce în atenţie un alt aspect deosebit de important: criza de la VW este, de fapt, o altă criză guvernamentală.
„Valul de concedieri anunţat la VW, anularea unilaterală a garanţiei pentru ocuparea forţei de muncă şi închiderea iminentă a unei prime uzine din Germania nu sunt deciziile solitare ale managerilor obsedaţi de profit de la sediul central al companiei din Wolfsburg”, scrie Weltwoche, deoarece „acestea au venit direct de la cancelaria de stat din Saxonia Inferioară şi cu binecuvântarea şi cunoştinţa Cancelariei de la Berlin”.
Publicaţia elveţiană accentuează faptul că VW a fost companie de stat încă de la înfiinţarea ei în 1937, în condiţiile în care landul Saxonia Inferioară a rămas cel mai important acţionar.
Deşi deţine doar 20% din acţiunile VW, landul german mai deţin şi o „acţiune de aur”, care îi garantează controlul.
De mai bine de zece ani, landul Saxonia Inferioară este condusă de o coaliţiei între Partidul Social Democrat şi Verzi, iar Weltwoche subliniază dublul eşec din spatele crizei de la VW: „cei aflaţi la putere în Germania au iniţiat o politică economică care dăunează industriei, iar în calitate de membri ai consiliului de supraveghere al VW, au împins compania cu spatele la zid”.
În ciuda acestor politici absurde şi profund antinaţionale, care contribuie fundamental la scăderea competitivităţii şi dezindustrializarea Germaniei, prea puţini sunt cei atacă direct politicile verzi ale coaliţiei de la guvernare. Cea mai mare parte a presei „oficiale” a devenit, din păcate, doar un „organ” de propagandă, care l-ar face invidios până şi pe Joseph Goebbels.
Nimeni nu pare să observe corelaţia evidentă între aplicarea habotnică a planurilor de tranziţie energetică şi declinul economic care „stimulează” tensiunile sociale, amplificate oricum de alte programe guvernamentale, cel puţin la fel de iresponsabile.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.bursa.ro).
