Robotul Minerva ca: 
Actul privind reziliența operațională digitală (DORA), cel puțin din perspectiva industriei IT, va avea un impact în special asupra companiilor, dar și administrației publice, a spus Edward CREȚESCU CEO Regista Președinte ANIS, la Forumul România Digitală, organizat de Financial Intelligence, pe 18 iunie.
El a spus: “În cadrul administrației publice, avem proiectul cloud-ului guvernamental, cu tot impactul său, dar în acest moment, este cam blocat. Din păcate, stadiul cloud-ului, în acest moment, este destul de incert. Știm doar că se va face, dar nu știm exact când.
Acest lucru pune o presiune destul mare asupra administrației publice locale, naționale, guvernamentale și în special furnizorilor, care livrează sisteme de digitalizare către administrația publică, bineînțeles și Regista în acest caz. Noi, practic, avem o responsabilitate în plus, împreună cu guvernul național și entitățile lui, ca să putem să avem sisteme reziliente, care să reziste în fața atacurilor cibernetice. Cel puțin din perspectiva industriei IT și din perspectiva administrației publice, este o responsabilitate să implementăm DORA, cel puțin la nivel legislativ, să fie cât mai clar și cât mai aplicabil, pentru că și noi, ca industrie, lucrăm îndeaproape cu comisiile de IT din Parlament.”
El a amintit ca Parlamentul a votat legea semnăturii electronice, după șapte ani de muncă.
In opinia sa, digitalizarea în România e pe drumul cel bun: „Dar, cu un asterisc mare și asteriscul este o faptul că digitalizarea României la nivel general, și când vine vorba de companii, și când vine vorba de administrație publică, este inegală. Digitalizarea reprezintă intr-un fel o. diferența între oamenii care au posibilități materiale și cei care au posibilități materiale reduse. Practic, avem anumite centre de digitalizare în care administrația publică investește foarte mulți bani, avem multe proiecte făcute și interacțiunea dintre cetățeni și companii și clienți se face digital, dar avem, în același timp, puncte unde, în continuare, se folosește un registru în care se notează de mână.
Fiecare primărie de comună, prin PNRR, poate să primească până la 300.000 de euro, fiecare primărie de oraș mai mic -aproximativ 750 mii de euro și orașele mari – circa între două-trei milioane de euro. Problema cea mai mare este că, din cele 3228 de UAT-uri, aproximativ 1300-1400 au aplicat pentru fonduri europene. Rămân în continuare undeva la 1500-2000 care nici măcar nu au aplicat pentru fondurile respective, care bineînțeles sunt disponibile.
Deci vom avea aproximativ 1000 și ceva de proiecte care au fost făcute. Nu știm câte vor fi implementate, pentru că am văzut multe caiete de sarcini care din păcate erau copy-paste, luate inclusiv cu numele celeilalte primării. Rămâne să vedem cum se vor implementa, pentru că fondurile respective există, iar industria de IT din România vine cu soluții. Problema cea mai mare este că, de cele mai multe ori, primăriile nu au capacitatea necesară ca să înțeleagă toate nevoile pe care le au și e firesc pentru că nu toate primăriile au câte un expert în IT să le explice. Dar riscul cel mai mare este că, pe lângă faptul că acei bani din fonduri europene nu s-au luat și nu se vor lua, ulterior vom avea si proiecte care vor fi implementate prost. Procentajul de proiecte implementate bine depinde foarte mult de modul în care primăriile vor avea deschiderea necesară să vadă proiectul până la final. De aceea spun că digitalizarea merge în continuare, ea se face, fonduri există, companii există, expertiză există, dar ea se face foarte inegal.
Ei știu că pot lua fonduri, dar depinde foarte mult și de dispoziția primarilor, depinde foarte mult și de ce resurse au la dispoziție, ca și oameni, în comuna. Pot să vă dau cu exemple de comune care au 200-300 de cetățeni. Pe primar nu prea-l interesează digitalizarea, el preferă ca oamenii din comuna lui și din primăria lui să vină la el, să se mai vadă la față, să mai stea de vorbă.”
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
