Producție industrială – Cora, file din poveste! De business – Sinteza

Știu că mulți sunt ocupați cu minivacanța și cu meniul pentru 1 mai, dar îmi place să cred că mai sunt și oameni interesați de (încă) o poveste despre business-ul românesc.

Ați aflat, probabil, despre vânzarea Cora către Carrefour. Iată și o poveste “de follow-up” cum se făceau “pe vremuri”, înainte să apară Chat GPT.

Mai întâi, pentru cei mai tineri dintre voi, o chestiune amuzantă: în anul 2000, în România nu exista niciun hipermarket. Exact, NICIUNUL!

Existau magazine cash & carry (format adus în 1996 de Metro la insistența lui Ion Țiriac) și existau supermarketuri. Poate că unii dintre voi au mai auzit de Billa, care a deschis primul magazin în cartierul Titan în 1999, dar pot pune pariu că aproape nimeni nu mai știe că în același an, în București Mall, apărea și supermarketul Gima! E drept că mai existau și supermarketuri de dimensiuni mai mici sub brandul La Fourmi sau Mega Image, dar acesta din urmă era cu totul altceva față de ceea ce este în prezent. De altfel, erau și alți acționari, o familie grecească fiind cea care înființase acest brand.

În aceste condiții, hipermarketul deschis în iunie 2001 de Carrefour la ieșirea de pe autostradă însemna, practic, cel mai mare model de magazin din România, cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați. (Pentru cei foarte scrupuloși, precizez că francezii de la Carrefour nu au venit direct în România, ci prin intermediul unui joint venture 50-50 cu un alt grup franțuzesc, Hyparlo, care opera în sistem franciză magazine în Franța și Italia. Ulterior, Carrefour a cumpărat partea Hyparlo.)

Doi ani mai târziu, un alt grup, Louis Delhaize (aveți dreptate să vi se pară că numele este asemănător cu cel al “leului” Delhaize de acum de la Mega Image, deoarece brandurile au fost construite – separat – de fiii unui negustor belgian de vinuri, Jacques Delhaize) deschidea un magazin uriaș pentru acea vreme, de peste 15.000 de metri pătrați.

Era octombrie 2003 și deschideam ziarul din acea zi cu un articol cu un titlu plictisitor după standardele actuale, dar cu multe cifre, așa cum îmi plăcea mie: “Cora: 100.000 de produse pentru 100 mil. euro”

Citez, 20 de ani mai târziu, din articolul meu: “O “fabrică de vânzări” în locul unei fabrici de betoane: Cora va deschide astăzi, pe locul unde era fabrica Granitul, cel mai mare hipermarket din România. (…) Concurentul Cora pe piața românească este un alt grup francez, Carrefour, care deține acum două hipermarketuri – în zona Militari (de 10.000 de metri patrati) și în zona Grozăvești (de 8.500 de metri pătrați), ultimul deschis în urmă cu o săptămână. Ambele companii vor deschide anul viitor câte un hipermarket in Bucuresti, Carrefour în partea de est a orașului, iar Cora în partea de vest. (…) Avem o suprafață de vânzare de 16.000 de metri pătrați și o ofertă de 100.000 de produse, adică aproape tot ceea ce se poate vinde în România. (…) Aceasta ofertă ne va aduce la nivelul unui an întreg la vânzari totale de 100 de milioane de euro”, estimează Frederic Bout, director de marketing la Cora Romania.“

Ca să înțelegeți cât de aprigă era lupta pentru primul loc la acel moment, e de ajuns să vă spun că un magazin Carrefour, cu mai bine de 100 de milioane de euro pe an, era între cele mai importante trei magazine Carrefour la nivel mondial din punct de vedere al vânzărilor. Iar vânzările realizate în 2008 de Romania Hypermarche (compania care deținea și opera la vremea respectivă trei magazine Cora) erau de aproximativ 400 de milioane de euro, deci o medie de peste 130 de milioane de euro.

Numai că în timp ce evoluția Carrefour a fost permanent ascendentă – francezii s-au ținut și chiar au depășit ritmul de dezvoltare anunțat inițial, au cumpărat în 2006 participația deținută de Hyparlo, au cumpărat în 2007 rețeaua de supermarketuri Artima și zece ani mai târziu rețeaua Billa – povestea Cora a implicat probleme, dezamăgiri și, uneori, chiar scandaluri.

La mai puțin de un an de la deschiderea primului magazin, aproape întreaga conducere a Cora în România, în funcție cu CEO-ul Regis Mougel, a fost concediată, iar declarațiile pe care le făcuseră la acea vreme actorii aflați de o parte sau de alta a scandalului erau demne de scenarii de film.

Un an mai târziu, Regis Mougel, alături de alți investitori români și străini a convins un alt grup francez, Auchan, să facă împreună o companie (Auchan avea 29% din acțiuni) și să aducă un nou brand de hipermarket în România. Au profitat de faptul că rețeaua Cora și-a încetinit substanțial expansiunea și din anul 2008 au depășit-o din punct de vedere al numărului de magazine. Apoi, după încă un an, în 2009, Auchan a sesizat oportunitatea și a cumpărat întreaga participație de la Regis Mougel și restul investitorilor, iar alți trei ani mai târziu a cumpărat alte 20 de hipermarketuri real de la grupul Metro, într-o altă tranzacție memorabilă.

Lesne de intuit, Cora a rămas cea mai mică rețea de hipermarketuri de pe piață, chiar dacă între timp au mai fost deschise magazine în orașe precum Cluj-Napoca, Constanța sau Ploiești. Ba, mai mult, în timp ce concurenții deschideau magazine pe bandă rulantă, Cora a închis un magazin la Arad și unul la Baia Mare.

Pe parcursul anilor au existat informații privind intenția de vânzare a operațiunilor Cora România, mai ales în condițiile în care șapte din ultimii zece ani pentru care există date publice au adus pierderi pentru filiala locală a rețelei, cifra de afaceri păstrându-se între 1,5 și 1,7 miliarde de lei. Pentru comparație, cei mai importanți concurenți de pe piața locală – Carrefour, Auchan sau Kaufland – au înregistrat cel puțin dublarea afacerilor în ultimii zece ani pentru care există informații.

Mai mult, în ultimul an și jumătate, Louis Delhaize a vândut toate proprietățile pe care le avea în România, printr-o tranzacție de tip sale & lease back. Mai exact, grupul a făcut rost de lichidități prin vânzarea celor șase magazine pe care le deținea în proprietate, devenind, însă, chiriaș în cazul tuturor celor 10 magazine.

De aici până la vânzarea operațiunilor și ieșirea completă de pe piață n-a mai fost decât un pas! Se încheie, astfel, o nouă etapă în cazul business-ului din România, una simbolică prin intermediul numelor implicate în tranzacție. Dacă la începutul anilor 2000 Carrefour și Cora păreau doi titani care construiau comerțul modern în România, două decenii mai târziu strategiile diferite și execuția/implementarea cu succes sau, dimpotrivă, deficitară a acestor strategii a făcut diferența între agonie și extaz.