Energie – România ar putea juca un rol important în viitoarea industrie europeană a bateriilor – opinie EY – Sinteza

Europa poate profita de pe urma crizei bateriilor, iar România are șansa să devină un partener important în alianțele paneuropene. Cererea de baterii în transporturi și în sectorul stocării electricității ar putea crea crește cu peste 5 TWh până în 2030, pe măsură ce crește ritmul de adoptare a mașinilor electrice.

”Adoptarea vehiculelor electrice (VE) reprezintă o parte esențială a acestei tendințe, urmând ca vehiculele de pasageri să reprezinte aproximativ 85% din piață până atunci. În consecință, constructorii de automobile și producătorii de baterii sunt într-o cursă pentru a crea capacitatea necesară de a satisface această cerere viitoare a pieței”, potrivit lui Mihai Drăghici, director de consultanţă la EY România.

Lipsa acută de materiale cheie, până la mijlocul anilor 2020, riscă să îi determine pe producătorii europeni de echipamente originale să se bazeze pe lanțurile de aprovizionare din Asia, care, în general, emit mai multe emisii de carbon, din cauza presiunii mai reduse a reglementărilor și a transportului ineficient pe distanțe lungi al materialelor.

În acest scenariu, Europa nu va fi capabilă să controleze ritmul tranziției către un lanț valoric al materialelor sustenabile, ratând astfel o oportunitate de a ocupa poziția de lider tehnologic într-o industrie care se află în creștere în viitor.

Potențialul minier ar fi subutilizat, producătorii de echipamente originale ar rămâne expuși la volatilitatea prețurilor materialelor, iar clienții ar fi reticenți dacă se transferă costurile către ei. Dezvoltarea capacității de prelucrare a materialelor în Europa ar oferi un stimulent clar pentru dezvoltarea proiectelor locale, ajutând Europa să asigure întregul lanț de producție al bateriilor.

”Se preconizează că segmentul de baterii nichel-magneziu-cobalt (NMC) va fi dominant pentru mulți producători de echipamente originale cu sediul în Europa în acest deceniu. Materialele critice care alcătuiesc acest catod sunt în mare parte rafinate în China, în ciuda lipsei unor rezerve interne semnificative de aceste materiale critice în această țară”, menționează sursa citată.

Prin urmare, se preconizează că va exista un decalaj semnificativ între capacitatea de producție de materiale active catodice și producția de baterii în Europa, dacă toți producătorii de echipamente originale și de baterii vor respecta regulile de origine.

Din 2027, pentru a beneficia de liberul schimb în UE, 65% din celulele de baterii din vehiculele electrice trebuie să conțină materiale originare din UE sau din Regatul Unit.

Cele mai recente estimări și anunțuri din cadrul proiectului sugerează că, în 2030, capacitatea de producție europeană de materiale active catodice va fi de aproximativ 661 GWh-echivalent, lăsând un decalaj semnificativ de 214 GWh (24%) între oferta în Europa și capacitatea preconizată pentru producția de componente pentru baterii.

Pentru a avea succes, o alianță europeană care acoperă întregul proces trebuie să creeze o propunere diferențiată care să răspundă nevoilor pieței europene de baterii și de automobile.

”Până în prezent, Europa a avut un dezavantaj strategic în raport cu alte regiuni în ceea ce privește accesul la materii prime. Legile de autorizare, precum și costurile financiare și incertitudinea legate de explorare au descurajat investițiile. Cu toate acestea, măsurile privind autorizarea și stimulentele ar putea încuraja investițiile și ar putea recupera rezervele locale potențiale în țări precum Portugalia, Serbia și Germania”, potrivit EY.