Producție industrială – ANALIZĂ: Ministerul Sănătății a semnat peste 3.600 de contracte prin PNRR, iar facturile „curg zilnic”; Centrul de mari arși din Timișoara ar putea fi funcțional anul viitor; Spitalul Județean Bistrița – primul ridicat prin PNRR – Sinteza

După ani de zile în care se așternuse praful pe proiectele centrelor de mari arși din România, lucrurile au luat, în sfârșit, o întorsătură spre bine. Potrivit lui Alexandru Rogobete, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, a demarat construcția la cele trei unități, din Târgu Mureș, Timișoara și București, lucrările fiind în stadii diferite, cu cel din Timișoara cel mai avansat. 

Toate cele trei Centre de mari arși, care ar fi putut salva vieți în timpul catastrofei de la Colectiv, au reușit să treacă de la stadiul de proiect, la cel de implementare, cu sprijinul unor fonduri de la Banca Mondială. 

„Anul trecut, în 8 iunie, a început construcția efectivă la Centrul de Arși la Timișoara, care acum este deja la etajul 4. Spre finalul anului se va finaliza, urmează dotarea în primul trimestru din anul viitor. Este posibil ca, în vara anului viitor, să fie dat în utilizare,” a punctat Rogobete pentru Forbes.

Clădirea din Timișoara va avea la parter o unitate de primiri urgențe, la etajul 1 o secție de terapie intensivă cu 40 de paturi, unde se va muta terapia intensivă din Spitalul Județean, iar la următorul etaj vor fi amplasate 8 boxe de arși. Valoarea proiectului este în jur de 60 de milioane de euro, fără echipamente. 

„Practic, paturile de arși grav sunt ca niște săli de operație: cu aer steril, flux laminar, adică presiune mai negativă în salon, ca să nu se poată depune nimic pe suprafețe, spălător cu apă sterilă, se va putea face anestezie la patul pacientului, pentru că pacienții trebuie toaletați în fiecare zi”, spune Alexandru Rogobete. Va exista deasupra și un heliport, iar clădirea nouă se va interconecta cu corpurile vechi.

La Spitalul Grigore Alexandrescu din București, unde va funcționa singurul centru de mari arși pentru copii, „au existat câteva blocaje, dar în februarie, anul acesta, au început lucrările.”

În cazul Centrului de mari arși la Târgu Mureș, construcția a început la începutul lunii martie anul acesta, iar termenul de finalizare este august 2025.

„La Timișoara, compania Erbașu este lider de proiect și se mișcă extraordinar. De câte ori am vizitat proiectul, mai apărea câte un etaj”, adaugă reprezentantul Ministerului Sănătății.

La Spitalul Grigore Alexandrescu, constructorul care a obținut proiectul este asocierea de firme Concelex cu Erbașu, iar la Târgu-Mureș la fel, o asociere de firme, de data aceasta turcești: YDA Inșaat Sanayi ve Ticaret (lider) și Synergy Construct din București.

Noul centru din Târgu-Mureș va avea șapte nivele, iar aria desfășurată va fi de 24.577 mp. Spitalul va avea următoarele funcțiuni: centru de arși cu 5 paturi pentru pacienți critici, 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă, secție ATI cu 57 de paturi și 25 de săli de operație distribuite pe două etaje. Investiția se ridică la 322 de milioane de lei și va fi asigurată de Ministerul Sănătății prin Banca Mondială.

12 buncăre de radioterapie înființate în spitale din București, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, Constanța, Iași

Tot prin Banca Mondială s-au alocat fonduri și pentru investiții într-un alt domeniu vitregit în România, cel de tratamente oncologice prin radioterapie. Dat fiind că dotările spitalelor de stat sunt insuficiente, pacienții apelează la serviciile centrelor medicale private, iar costurile aferente, „deloc de neglijat”, sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). 

„În ultimii doi ani, 2022 și 2023, s-au construit 11 buncăre de radioterapie, la nivel național, toate în centrele mari, universitare, unde există și resursă umană calificată pentru zona acesta și unde există și secții de oncologie dezvoltate. Acestea deja sunt date în folosință încă de anul trecut, în orașe precum București, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, Constanța, Iași”, precizează Alexandru Rogobete. El adaugă că înființarea acestor buncăre a mai eliberat din presiunea programărilor la radioterapie a pacienților oncologici, iar timpii de așteptare „au scăzut foarte mult”. Investițiile s-au ridicat la 16 milioane de euro per buncăr, incluzând aici și echipamentul. Rezultă un total de 192 de milioane de euro, dacă punem la socoteală și cel mai recent proiect, aprobat în noiembrie anul trecut, privind înființarea unui alt buncăr, ultimul prin Banca Mondială, care se va face la Ploiești. 

A crescut numărul de paturi ATI, de la 1.300 la început de pandemie, la 2.564 în prezent

„Un alt proiect important a fost creșterea capacității de răspuns a unităților de ATI. La începutul pandemiei, în România erau 1.300 de paturi ATI la nivel național. Prin acestea se înțelege un complex multifuncțional, cu ventilator mecanic, monitor de funcții vitale, seringi automate, injectomate. Cu ajutorul fondurilor de la Banca Mondială, acum avem 2.564 de paturi complet funcționale la nivel național, deci a crescut cu 100% capacitatea ATI-ului în doi ani de zile. Dar nevoia încă există, ar trebui să ajungem la 4.200 de paturi complet funcționale”, explică Alexandru Rogobete. 

În condițiile în care în sistemul de sănătate din România nu există un echilibru real între medicina de prevenție, începând de la medicii de familie la ambulatoriu, și până la cea de urgență, unde se încadrează spitalele, mulți pacienți ajung la secțiile de urgență cu diverse afecțiuni, mai mult sau mai puțin grave, sufocând astfel departamentele ATI, în principal pe cele de la centrele universitare. Pacienți din toată țara bat drumul Capitalei sau altor orașe universitare, cu afecțiuni care ar putea fi tratate pe plan local. 

„Sunt multe intervenții simple care s-ar putea face în orice spital care are chirurg generalist, anestezie și așa mai departe. Este și o problemă de finanțare, pentru că, până la urmă, spitalele se finanțează în funcție de serviciile pe care le oferă, iar CNAS decontează la număr de servicii și de cazuri rezolvate. Or, e un cerc vicios, pentru că, neavând cazuri, Casa nu le decontează și atunci nu au încasări. În schimb, spitalele mari acceptă cazuri peste limita de contract cu Casa și sunt pe minus, pentru că au mai mulți pacienți decât pot duce”, explică Secretarul de stat Alexandru Rogobete.

Nici serviciile ambulatorii nu sunt suficient dezvoltate, acesta fiind unul dintre obiectivele strategice de dezvoltare din ultimii doi ani ale Ministerului Sănătății. „Serviciile de urgență costă mult mai mult, implică spitalizare continuă, pe când multe afecțiuni ar putea fi rezolvate în ambulatoriu.” (A.R.)

El a explicat că, tot prin PNRR, s-au aprobat de curând 69 de proiecte pentru reabilitarea, dotarea, extinderea sau înființarea de ambulatorii de specialitate. 

450 de cabinete de ambulatorii de specialitate noi 

„În total, există aproape 450 de cabinete nou înființate în spitale, atât municipale cât și județene, deja plătim facturi. Toate se vor realiza”, punctează Alexandru Rogobete.

În total, Ministerul Sănătății a semnat peste 3.600 de contracte prin PNRR, iar facturile curg zilnic. „Luna trecută am plătit facturi de 200 de milioane de lei, în aprilie 180 de milioane de lei, iar trendul a fost crescător începând din noiembrie anul trecut, când plăteam doar 10 milioane de lei. Asta înseamnă că lucrurile se întâmplă, ceea ce-mi oferă atât de multă satisfacție încât aș sta și 20 de ore în birou, nu 14”, afirmă el.

Pe de altă parte, CNAS plătește toate serviciile medicale, inclusiv de ambulatoriu și de spitalizare continuă, iar indicatorii de calcul n-au mai fost actualizați din 2014. Rogobete consideră că aceștia sunt prea mici și nu mai țin cont de prețul efectiv al consumabilelor și al medicamentelor, de regie, inflație și alți indicatori.

„Noi dăm, dau un exemplu, pe o apendicită, aceiași bani din 2014 până în 2024, deși prețul antibioticului era de 10 lei în 2014, iar acum este de 50 de lei. Toate au crescut, dar indicatorii au rămas la fel”. (A.R.)

Iar pentru că, de exemplu, un pacient de terapie intensivă reprezintă întotdeauna un minus pentru spital, și serviciile plătite de Casă nu acoperă costul efectiv al tratamentelor, Ministerul Sănătății a demarat câteva acțiuni prioritare, prin care se finanțează direct secțiile de ATI, arși, traumă, AVC, infarct, neonatologie, astfel că, de fapt, spitalele mari se susțin din aceste fonduri. 

Dotări pentru 20 de laboratoare cu echipamente de citologie pentru screening și cu mamografe

Tot prin Banca Mondială mai există un proiect prin care se vor dota în jur de 20 de laboratoare cu echipamente complexe de citologie pentru screeningul cancerului de col și cu mamografe pentru cancerul de sân. 

„Achiziția s-a terminat, iar ele vor fi livrate cel mai probabil luna viitoare. În paralel, există proiectul din PNRR pe Ambulatoriile de Specialitate, unde există o componentă importantă pe zona de screening. Se vor investi banii atât în infrastructură, cât și în resursă umană, în informare, publicitate, conștientizare”, precizează reprezentantul ministerului. 

În următorul exercițiu financiar, prin Programul Operațional Sănătate, se vor deschide câteva noi apeluri de proiecte și „se va schimba abordarea, în sensul că screeningul se va face atât la nivelul ambulatoriului de specialitate, adică spitalele pot aplica la acest apel pentru a achiziționa echipamentele de care au nevoie, cât și la nivelul medicilor de familie”.

În ultimii doi ani, la nivelul Ministerului s-au semnat proiecte în valoare de 12 miliarde de lei vizând investiții în sistemul de sănătate. „Sunt lucruri care nu s-au mai întâmplat, niciodată n-am avut o linie de finanțare dedicată directă sănătății, cum avem acum”. (A.R.)

Tot în ceea ce privește prevenția împotriva cancerului, a început procesul de achiziție a 10 unități mobile de screening pentru cancerul de sân, care vor străbate localitățile mai îndepărtate de centrele universitare. Acestea ar trebui să fie funcționale în toamna anului curent. 

Spitalul Județean din Bistrița – primul care va fi finalizat, posibil anul acesta, prin PNRR

În zona de construcție a spitalelor noi, au fost aprobate pentru finanțare 27 de proiecte prin PNRR, dintre care cel mai avansat este Spitalul Județean Bistrița. Lucrările au ajuns la etajul 1-2 și se estimează că va fi gata în decembrie 2024. La spitalul de la Sibiu s-a terminat subsolul și s-a turnat planșeul; lucrările au avansat și la Centrele de politraumă de la Brașov și Pitești, precum și la cel de la Craiova, toate fiind la nivel de parter sau etajul unu. 

Apoi, la Spitalul Agrippa Ionescu din Balotești s-a ajuns la etajele 2-3, s-a finalizat licitația și au început lucrările la Spitalul de Pneumoftiziologie de la Oradea, vor începe lucrările și la Spitalul Regional de la Iași, dar acesta va fi finanțat printr-un mix de fonduri europene nerambursabile, buget de stat și împrumut de la BERD. Iar zn august vor începe lucrările la Institutul de Cardiologie din București.

Rogobete declară că, în toate aceste cazuri, nu vor fi probleme cu personalul, care se va muta din unitățile vechi în cele noi, după finalizarea lucrărilor. 

Și totuși, de ce unele spitale s-au mișcat mai repede? Reprezentantul Ministerului Sănătății spune că au fost două variante de proiecte: unele care aveau deja procedura de licitație pentru proiectare și construcție în desfășurare la momentul aplicării pentru finanțare PNRR, altele care au dat drumul la procedură după aprobarea proiectului. 

100 milioane de euro pentru digitalizare

Un alt proiect vizează digitalizarea sistemului medical, cu ajutorul a patru componente: dezvoltarea sistemului electronic al CNAS, care beneficiază de 100 de milioane de euro prin PNRR, digitalizarea unităților sanitare pe două componente (zona administrativă și cea clinică), telemedicina și digitalizarea Ministerului Sănătății și a structurilor subordonate. 

„Proiectul de digitalizare a Ministerului Sănătății va fi extrem de important pentru că vom vedea exact câți medici avem, câte asistente, câte paturi sunt ocupate, pe ce specialități, pentru că raportarea nu e corelată în prezent” (A.R.)

Banii dedicați digitalizării prin PNRR vor merge a rezolva inclusiv probleme precum prescripția electronică, înregistrarea datelor și vor lega pacientul de medicul de familie, care va putea monitoriza de acasă anumite cazuri, apoi medicul de familie de ambulatoriul de specialitate. 

O altă componentă va fi realizarea unor rețele între spitale pe anumite patologii prioritare, precum AVC, infarct miocardic acut, arși. „Vom lega spitalele între ele, pentru că aici vorbim de paturi scumpe, pentru a comunica bine unul cu altul în caz de nevoie”, mai spune Alexandru Rogobete.

În decembrie anul trecut s-a finalizat un astfel de proiect, privind 19 spitale mari care au ATI și terapie intensivă digitalizate, iar toate sistemele sunt conectate la Ministerul Sănătății. În felul acesta, se poate vedea câte paturi sunt ocupate, care e consumul medicamentos și alți parametri importanți. 

Rogobete spune că acest proiect va fi extins la toate spitalele. Va ajuta și pentru optimizare, pentru că va arăta consumul real, iar în cazul unei urgențe colective se va putea acționa mai rapid, dar și la nivel statistic, se va vedea profilul pacienților din ATI.

Medic de terapie intensivă din Timișoara, Alex Rogobete îmi spune că, învățat să lucreze în echipă, a avut un șoc inițial, când a venit la Ministerul Sănătății: nimeni nu voia să-și asume nimic, iar oamenilor le era teama de semnătură. 

„Dar am aplicat ceea ce am învățat în terapie intensivă: nu există imposibil. Am fost picătura chinezească cam jumătate de an, până când s-a întâmplat ceva emoționant, oamenii au ieșit din zona de confort și au ajuns să fie o echipă unită, să lucreze mai mult, să fie mai responsabili”. (A.R.)

380 de milioane de euro pentru reducerea infecțiilor nosocomiale

Alte 380 de milioane de euro, tot prin PNRR, sunt destinate reducerii zonei de infecții nosocomiale. Investițiile vizează 180 de spitale și constau în reabilitarea punctelor critice: terapie intensivă, bloc operator și secții chirurgicale. Apoi în dezvoltarea și dotarea laboratoarelor de microbiologie, pentru reducerea și minimizarea infecțiilor. 

Nu în ultimul rând, există un proiect de reabilitate a 90 de paturi de spital și de înființare a 120 de paturi noi pentru neonatologie, tot prin PNRR. În plus, s-a început licitația pentru 10 unități mobile de neonatologie, „lucru care nu exista în România”, potrivit secretarului de stat, și vor fi construite 8 centre de training pentru personalul din acest domeniu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania