37.1 C
București
joi, iunie 20, 2024

Agribusiness – 5 poveşti diverse despre vin, auzite la Ambasada României în Italia – Sinteza

9 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

La cel mai recent eveniment organizat în cadrul programului Deschidem Vinul Românesc al Carrefour, axat pe creşterea notorietăţii celor mai bune vinuri româneşti şi găzduit, de această dată, de Ambasada României în Italia, câţiva dintre promotorii vinurilor româneşti peste hotare şi-au demonstrat şi talentul de povestitor.O poveste contabiliceascăIniţial nu mi-am dat seama de ce figura lui Marcel Vulpoi îmi era familiară – am realizat apoi că îl întâlnisem în trecut într-un cu totul alt context: o conferinţă de presă despre Vulpoi & Toader Management, firma sa de contabilitate, cu un articol rezultat în revistă şi intitulat pe site-ul nostru „Antreprenorul care şi-a început afacerea într-o garsonieră, iar acum face 2,7 milioane de euro pe an”.

Am aflat că acum culesul se face în funcţie de analize, nu e ca la ţară, când ai un weekend liber să mergi la cules – acum e vorba despre ştiinţă, tehnologie – şi am investit mult în tehnologie, circa 1 milion de euro doar în ultimii patru ani.”Printre cele mai recente investiţii făcute acolo se numără cele direcţionate în locuri de cazare: „Am făcut nişte mici case acolo; eu sunt pe principiul trial and error: am luat cinci căsuţe, le-am plantat în vie, am vrut să testez piaţa, iar asta se întâmpla anul trecut, în aprilie.

Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles - vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool...

Premii la concursuri internaţionale care atestă calitatea vinului românesc, investiţii în tehnologie care fac producţia românească similară competitorilor din Bordeaux sau Toscana, cât şi dezvoltarea tot mai mult a segmentului de enoturism – toate acestea ar fi irelevante în obiectivul de internaţionalizare al producătorilor români de vin fără poveştile cramelor din România. La cel mai recent eveniment organizat în cadrul programului Deschidem Vinul Românesc al Carrefour, axat pe creşterea notorietăţii celor mai bune vinuri româneşti şi găzduit, de această dată, de Ambasada României în Italia, câţiva dintre promotorii vinurilor româneşti peste hotare şi-au demonstrat şi talentul de povestitor.

O poveste contabilicească

Iniţial nu mi-am dat seama de ce figura lui Marcel Vulpoi îmi era familiară – am realizat apoi că îl întâlnisem în trecut într-un cu totul alt context: o conferinţă de presă despre Vulpoi & Toader Management, firma sa de contabilitate, cu un articol rezultat în revistă şi intitulat pe site-ul nostru „Antreprenorul care şi-a început afacerea într-o garsonieră, iar acum face 2,7 milioane de euro pe an”. Businessul lui din contabilitate generează venituri anuale de circa 6 milioane de euro acum şi Marcel Vulpoi este, în continuare, şi profesor de contabilitate în cadrul Academiei de Studii Economice. 

Vinul însă pare a fi cea mai nouă pasiune a sa, iar dacă ar fi să îi descriem responsabilităţile actuale în compania pe care o reprezintă din acest domeniu, acelea ar fi de „maestru de ceremonii”, rol în care l-am cunoscut şi la Ambasada României în Italia, împărţind cu mândrie din vinul inspirat de numele său – Opus Fabula. Acesta este, de altfel, cel mai scump vin din portofoliul Gramofon Wine. „Cultivăm pe 25 de hectare şase soiuri, din care rezultă 15 etichete, împărţite în patru game, de la entry level spre premium. Oppus Fabula înseamnă opusul fabulei  –  pe mine mă cheamă Vulpoi – şi vinul, demidulce, este unul dintre cele mai scumpe vinuri româneşti. Varianta de jumătate de litru costă 200 lei, iar cea de 750 ml, 500 lei. În prezent nu le vindem nicăieri, pot fi achiziţionate doar de la noi – nici nu le-am promovat prea mult, că sunt foarte puţine sticle.”

Cum a ajuns însă Marcel Vulpoi să denumească vinuri, în cei câţiva ani de la cel mai recent interviu cu BUSINESS Magazin? „În urmă cu trei-patru ani, eu n-aveam nicio treabă cu acest domeniu. Am investit însă în cramă şi am preluat 50% din acest business. Asociatul meu se numeşte Marcel Pascu şi cântă în Bucharest Jazz Orchestra – lui îi place muzica, aşa a fost creată denumirea brandului, de exemplu.” Totuşi, felul în care el a ajuns să se implice în dezvoltarea Gramofon Wine este o poveste contabilicească: „Asociatul meu spunea că nu găsise niciun contabil care să se priceapă la agricultură, contabilitatea în agricultură fiind una extrem de specifică. «Chiar dacă ai o cifră de afaceri mică, contabilitatea e grea, motiv pentru care te costă 1.000 de euro plus TVA.» Preţul era cam mare, aşa că am agreat să primim vin în fiecare lună de 1.000 de euro plus TVA”.

Plantaţia a fost înfiinţată în 2009-2010, dar prima producţie „serioasă”, spune Vulpoi, a fost în 2015-2016; intrarea sa în business fiind în 2019. „În decembrie 2018, din joacă, am făcut un vin pe care l-am numit Vinu’ Lu’ Vulpoi, pe care l-am oferit  drept cadou clienţilor din zona de contabilitate. Ei m-au sunat, am primit telefoane şi de la restaurante bune – apoi mi-a venit ideea asocierii, 50%-50%, în care asociatul meu să se ocupe  de producţie, el cu munca, iar eu cu distracţia – cam aşa a început povestea”, spune Vulpoi, mai în glumă, mai în serios. Glumeşte şi în legătură cu felul în care s-a acomodat cu noul domeniu: „Primul an, în care am ajuns şi eu la cramă, mi-am spus că vreau să merg şi eu cu băieţii de la firmă la cules – s-a făcut linişte şi mi s-a spus că mai întâi trebuie să testăm zahărul, un concept cu care nu eram familiar. Am aflat că acum culesul se face în funcţie de analize, nu e ca la ţară, când ai un weekend liber să mergi la cules – acum e vorba despre ştiinţă, tehnologie – şi am investit mult în tehnologie, circa 1 milion de euro doar în ultimii patru ani.”

Printre cele mai recente investiţii făcute acolo se numără cele direcţionate în locuri de cazare: „Am făcut nişte mici case acolo; eu sunt pe principiul trial and error: am luat cinci căsuţe, le-am plantat în vie, am vrut să testez piaţa, iar asta se întâmpla anul trecut, în aprilie. Au fost bine primite, drept urmare acum facem 16 camere într-un cămin de muncitori care exista acolo din perioada comunistă şi pe care acum vrem să îl renovăm.” Şi-au propus să finalizeze cele 16 camere până la finalul anului şi să direcţioneze în acestea circa 500.000 de euro. Ce planuri mai are? În primul rând, să se distreze, şi aici menţionează evenimentele tematice Gramofon Jazz and More: „Uneori fac eu grătarul, îmi place să îi determin pe oameni să se simtă bine. Scopul meu nu este să fac volume. Primul mit pe care l-am auzit şi care mi se pare absolut greşit este: ca să fie treaba bună, trebuie să ai 100 de hectare, or eu investesc în brand acum, şi la petrecerile acestea eu sunt pe break-even, dacă nu în minus cu câteva sute de euro, însă oamenii care vin acolo sunt cei mai buni ambasadori, au parte de plăcerea aceasta a descoperirii, toţi cumpărăm nişte experienţă şi nişte poveşti. Din punctul de vedere al dezvoltării businessului, vrem să ducem povestea aceasta de enoturism mai departe. Vrem să ne concentrăm pe turism şi pe construirea unui brand, asta îmi doresc eu”.   

„Din punctul de vedere al dezvoltării businessului, vrem să ducem povestea aceasta de enoturism mai departe. Vrem să ne concentrăm pe turism şi pe construirea unui brand, asta îmi doresc eu.”

Marcel Vulpoi, asociat Gramofon Wine​


De la boierul Negruzzi la supermarketul american

Rareş Florea, CEO la Domeniile Avereşti, îşi începe povestea cu istoria Domeniilor, a căror plantaţie a fost făcută undeva în 1974:  primul oenolog al acesteia a fost un francez, care a adus la Huşi soiurile Sauvignon Blanc, Aligoté şi Cabernet Sauvignon – iar de atunci, soiurile acestea s-au aclimatizat. Tatăl soţiei sale a cumpărat în 2005 businessul, care se numea pe atunci Crama Avereşti şi avea mult mai puţine hectare în portofoliu. În 2010 a început replantarea, parte datorită fondurilor europene, iar acum se mândresc cu statutul de cel mai mare producător de Busuioacă de Bohotin din România şi singurul producător de Zghihară de Huşi – un soi autentic românesc, care creşte doar acolo.

De altfel, acesta este cunoscut şi ca fiind vinul preferat al lui Nicolae Ceauşescu, cât şi de medici şi de cei care preferă un vin mai sănătos,  având un conţinut foarte scăzut de zahăr. „Fiind singurul producător al acestui soi, l-am dus cumva atât în partea de entry level, cât şi la super-premium şi îl vindem în 15-17 ţări”, explică Florea. Domeniile Avereşti au început exporturile în urmă cu aproximativ trei ani, atunci când el s-a alăturat companiei după experienţa Fitbit: era country manager în cadrul Vector Watch (start-up-ul înfiinţat de Andrei Pitiş – n.red.), ulterior ei au vândut Vector Watch către Fitbit şi a rămas pentru o perioadă country manager pentru Europa de Est al Fitbit, însă după vreo doi ani şi jumătate s-a alăturat afacerii de familie. „Am început treptat să exportăm, iar exporturile înseamnă undeva la 5% în ceea ce priveşte vinul, cu obiectivul să ajungem la 10% anul acesta. Pe măsură ce compania creşte, acest 10% este greu de atins: într-un an bun producem 6 milioane de litri, dar capacitatea de stocare e de undeva la 8 milioane de litri”, detaliază el.

De asemenea, spune că în Domeniile Avereşti există cea mai modernă unitate de vinificaţie din România, aceasta fiind şi cel mai recent inaugurată, rezultatul unei investiţii de peste 9,5 milioane de euro.  Include, de pildă, tancuri din oţel inoxidabil care pot acomoda circa 100.000 de litri şi care asigură o calitate uniformă a vinului. Cea mai mare piaţă de export pentru ei este Spania, însă lucrurile pare că se vor schimba, datorită unui contract în prag de concretizare cu lanţul de hipermarketuri americane Costco, răspândit în peste 560 de unităţi în State şi unde se vor duce, de această dată, cu soiuri internaţionale, cum ar fi Sauvignon Blanc.

De ce i-au ales americanii? „La un  târg din Amsterdam, am fost singurul Sauvignon cu medalie de aur, aşadar, da, contează târgurile, de aceea este importantă şi prezenţa noastră aici. Trebuie să fii consecvent, mergem la tot ce înseamnă târguri internaţionale. Trebuie să te vadă clientul că eşti acolo, că exişti ca cramă şi, mai important, ca ţară, trebuie să ai până în 10 crame care participă constant la târguri; ei trebuie să se obişnuiască cu ideea că România este o ţară producătoare de vin şi apoi o ţară exportatoare de vin.” De asemenea, un alt aspect important subliniat de el este că „trebuie să ai calitate în fiecare an”. Nu oferă foarte multe detalii despre preţul produselor din State, însă mărturiseşte că acestea se vor numi Sauvignon Blanc de România – Classic Cruise şi vor avea un ambalaj special – sticle atipice, de 0,375 ml, care vor fi vândute într-un pachet de şase. Anul trecut, Domeniile Avereşti au înregistrat o cifră de afaceri de 24 de milioane de lei, fără TVA, iar pentru anul în curs, Rareş Florea previzionează o creştere de peste 20%. În ceea ce priveşte turismul, şi ei şi-au propus să investească în această direcţie, mai exact în renovarea conacului boierului Negruzzi de la Avereşti: „Încet, încet, îi vom reda gloria de altădată – într-un an, maximum doi, vor putea fi făcute vizite la cramă şi vom asigura şi cazare”. Investiţia totală în Avereşti depăşeşte 33 de milioane de euro, din 2005 şi până în prezent, singurul acţionar al companiei fiind socrul său, Constantin Duluţe.

Rareş Florea este de părere că majoritatea producătorilor de vin caută să creeze şi să ducă mai departe brandul de ţară al României în materie de vinuri şi că principalul avantaj competitiv ţine de calitate: „În ultimii 20 de ani, vinul românesc a crescut foarte mult, consumatorul este din ce în ce mai educat, premiile pe care vinurile româneşti le iau la concursurile internaţionale sunt din ce în ce mai multe şi mai importante. Soiurile acestea româneşti nu le are nimeni – reprezintă şansa noastră să fim propulsaţi pe plan internaţional. Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles – vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool, să consume, dacă vreţi produse corecte, făcute cu simţ de răspundere – or aceasta este direcţia în care credem noi că se vor putea dezvolta vinurile, nu înspre un produs fancy, greu de accesat, ci înspre unul uşor de înţeles pentru toată lumea.”    

„Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles – vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool, să consume, dacă vreţi produse corecte, făcute cu simţ de răspundere – or, aceasta este direcţia în care credem noi că se vor putea dezvolta vinurile, nu înspre un produs fancy, greu de accesat, ci înspre unul uşor de înţeles pentru toată lumea.”

Rareş Florea, CEO, Domeniile Avereşti


O poveste româno-franceză despre dragoste şi vin

„Istoric vorbind, cred că suntem prima cramă privată din România, cu o istorie care începe în 1994. Suntem fondaţi de un conte corsican, Guy Tyrel de Poix se numeşte fondatorul nostru şi este soţul mamei – că aşa am ajuns eu în poveste”, îşi începe Paul Badea, pe a cărui carte de vizită scrie acum „Owner”,  povestea despre S.E.R.V.E. sau, mai pe larg,  Société Euro Roumaine de Vins d’Exception. El este unul dintre cei cinci moştenitori ai businessului din vin al familiei contelui De Poix, alături de sora sa, cât şi de cei patru fraţi vitregi francezi. „Guy are patru copii, ai lui, mama are doi copii – noi ne-am întâlnit prima dată atunci, în 1994-1995, atunci când s-au întâlnit şi ei şi ne-am tot văzut de atunci: ei făceau vacanţele aici, noi acolo şi ne-am  înţeles absolut natural, ne-am prietenit şi am rămas aşa, am fost foarte uniţi, mai ales când l-am pierdut pe Guy.”

Guy Tyrel de Poix făcea parte dintr-o familie veche de vinificatori, cu origini nobile şi care deţine un domeniu în Corsica: „Venea dintr-o familie nobiliară, dar era un spirit liber – a fost la Woodstock în 1969, avea nişte poveşti foarte interesante de acolo şi de atunci cred că şi-a dorit să îşi facă propria lui cramă. S-a gândit că Noua Zeelandă, Chile sunt un pic departe, motiv pentru care a venit în România, unde  a cunoscut-o pe mama mea, au căutat îndelung, apoi l-au găsit pe Aurel, care în 1994 făcuse o Fetească Neagră absolut extraordinară.” Contele s-a îndrăgostit de acest soi, iar restul este istorie: s-au hotărât să recreeze Feteasca Neagră şi a durat 20 de ani să reproducă, sistematic, prin proceduri şi cu ajutorul echipelor „ce le-a dat Dumnezeu atunci”.  În 2014 s-a bifat această misiune şi au avut primul soi autentic românesc cu peste 90 de puncte Parker. Din păcate însă, fondatorul cramei nu a mai fost în viaţă să se bucure de acest succes: „Acolo s-a închis un ciclu şi am intrat noi, generaţia nouă, în business – fraţii mei «franţuzeşti», cum le spun eu – în Corsica, eu cu sora mea aici şi începem cumva să deschidem ciclul al doilea”. Acum, exploatează 60 de hectare, la Dealu Mare şi Cogealac, însă vinifică doar Dealu Mare. S.E.R.V.E. cultivă în prezent „cam toate soiurile tradiţionale”, fie că vorbim despre Cabernet sau Merlot când vorbim despre vinurile roşii, Sauvignon Blanc, albe, în ceea ce priveşte soiurile internaţionale, cât şi Feteasca Albă şi câteva dintre tămâioase dacă vorbim despre soiurile româneşti. Ca game, au trei stiluri, cu mai multe etichete, cu denumiri mai ales în engleză, fiindcă se adresează unui public european. „Funcţionăm ca un butic de export –  ne adresăm partenerilor pe care îi cunoaştem personal – scopul meu este ca şi copiii mei să discute tot cu copiii lor.”

35% din producţie merge la export, iar în principiu pieţele principale de export sunt Belgia şi Canada, fiind vorba mai ales pieţe francofone cele pe care exportă,  având în vedere istoricul lor. Sora sa, care a început să se implice şi ea în business, deschide acum piaţa pentru ei în Anglia.  În România sunt prezenţi în toate canalele, fie că vorbim despre mari retaileri, magazine de specialitate, cât şi HoReCa. Creşterea cea mai mare o au însă online şi când vine vorba de magazinele de specialitate. Investiţii recente? „În cramă în principiu, aceea a fost concentrarea principală, noi nu am investit deloc în marketing, sunt primii doi ani în care începem să comunicăm, din cauză că e nevoie, piaţa nu este saturată, dar aglomerată, mai ales când vine vorba de importurile româneşti – astfel că este nevoie să comunicăm ca să rămânem relevanţi.” Mare parte din investiţii au fost concentrate în glamping, în ecoturism. Au un proiect în mai multe faze, axat pe construcţia unui „biosătuc”: „Vrem să facem simularea unui sat, din punct de vedere geografic, cu un centru al satului, în vie chiar, iar ceea ce vrem să promovăm este relaţia cu natura. Eu sunt din domeniul auto, dar m-a atras domeniul vinului fiindcă am realizat că tot universul este aici – de la cum se naşte strugurele acela, până la cum vinifici şi cum acţionează drojdia în tot acest proces. Suntem încă în faza de proiect şi construcţie, dar scopul acesta este, să simulăm şi modul acesta vechi al oamenilor de a se aduna – dar şi partea aceasta de biologie, proiectul este un soi de celulă, cu generare de energie”.  O primă fază a proiectului va fi finalizată în această toamnă şi va presupune realizarea a 10 corturi, ulterior, în următorii 4-5 ani, vor construi şi domuri din polimeri. Până atunci, realizează evenimente practice, în care turiştii au posibilitatea să îşi asambleze propriul vin. Cifra de afaceri a S.E.R.V.E. fost de aproximativ 3 milioane de euro anul trecut, iar anul acesta previzionează o creştere de 10%.  „Noi suntem în situaţia de a fi îndeplinit viziunea pe termen lung a fondatorului – acum nu vrem să ne propunem altceva decât să fim cât se poate de autentici, în respectiva viziune – ce a făcut el a fost să se înrădăcineze foarte puternic în tradiţie, dar să inoveze conform spiritului şi sufletului lui.”

„Noi suntem în situaţia de a fi îndeplinit viziunea pe termen lung a fondatorului – acum nu vrem să ne propunem altceva decât să fim cât se poate de autentici, în respectiva viziune – ce a făcut el a fost să se înrădăcineze foarte puternic în tradiţie, dar să inoveze conform spiritului şi sufletului lui.”

Paul Badea, Owner,  S.E.R.V.E.


LVMH de România: Vintruvian Estates

Vintruvian Estates deţine patru crame în România, una este în nordul dobrogei, la Sarica Niculiţel, unde este produs brandul Caii de la Letea, a doua este Crama Histria, tot în Dobrogea, undeva mai la sud – la Cogealac, a treia este crama din Dealu Mare, Prince Matei, iar o a patra este o achiziţie recentă, în Drăgăşani: „Am cumpărat de la un italian o cramă care se numeşte Menini”.

Marius Iliev, CEO-ul companiei, spune însă că pentru ei este mai puţin importantă suprafaţa, 970 de hectare pe care le deţin acum, ci contează mai mult dispersia culturilor. „Nu suntem axaţi pe volume, ci pe vinuri premium, pentru noi este important unde sunt amplasate aceste suprafeţe. Cea mai importantă este Sarica Niculiţel, unde produc brandul Caii de la Letea – cel mai mare brand din punctul de vedere al volumelor. „În Dobrogea, noi suntem cunoscuţi pentru soiul Aligoté, care este de fapt un soi internaţional, iar noi suntem lideri mondiali în zona premium pe acest soi, vindem mai mult decât oricine altcineva vinuri premium din soiuri Aligote, care este din ştiinţa noastră cam singurul soi internaţional în care România se plasează într-un loc important la nivel mondial, cum se întâmplă, de exemplu, cu unele vinuri franţuzeşti care se vând în Argentina – de exemplu, Malbecul”, detaliază Iliev.

Concentrarea lor este pe soiuri româneşti, în general: „Avem Feteasca Neagră ca soi important, iar în Dobrogea facem o Fetească total diferită faţă de cea făcută în Dealu Mare; în ultima vreme punem accentul pe un soi numit Băbeasca Neagră pentru Dobrogea – care a fost cândva cunoscută pentru acest soi. De asemenea, punem accentul pe Negrul de Drăgăşani, cât şi, un alt soi foarte specific acelei zone, Crâmpoşia selecţionată – am făcut această achiziţie pentru că acea cramă avea plantaţii cu aceste soiuri şi avea o poziţie importantă în piaţă cu acele soiuri.” Peste 90% din vinurile produse rămân în România, dar această situaţie este pe cale să se schimbe: „Vrem să se schimbe, acesta fiind şi motivul prezenţei noastre aici, cât şi la multe evenimente care se organizează similare – pentru a impulsiona exportul de vinuri – şi acest lucru începe prin a crea notorietate pentru vinurile româneşti – acel brand de ţară pe care îl dorim cu toţii, dar care deocamdată este în lucru”. Exportă până acum în Polonia, China, chiar şi Malaysia, Belgia, Spania, Italia (indirect, prin revânzători).

Valoarea businessurilor cumulate este de aproximativ 20 de milioane de euro, în condiţiile în care au început această activitate de la zero acum şapte ani: „La Sarica Niculiţel am cumpărat o firmă care se afla aproape în insolvenţă şi am continuat apoi să facem achiziţii, am cumpărat Prince Matei  în 2019, de la Vinarte, am cumpărat acum trei săptămâni, o lună, încă două crame, crama Histria şi crama Menini”. Marius Iliev nu dezvăluite valoarea tranzacţiilor recente, însă spune că acestea sunt de ordinul milioanelor de euro.


„În general, cam în orice piaţă poţi să intri cu ajutorul preţului, vânzând la preţuri foarte mici, dar apoi este foarte greu să te repoziţionezi – nu e totul să vinzi, ci să vinzi în segmentul care te interesează, ca să poţi să construieşti.”

Marius Iliev, CEO, Vintruvian Estates


„În primul rând, vrem să consolidăm toate aceste afaceri: am cumpărat de multe ori companii care aveau o poziţie importantă, de exemplu viticola Sarica Niculiţel, despre care noi am considerat că se află într-o zonă cu potenţial foarte bun – avea o plantaţie care era într-o stare mai proastă şi am început un proces investiţional care înseamnă, în aceşti ani, peste 40 de milioane de euro. Tot acest program este în curs de a-şi arăta efectele – multe dintre plantaţiile pe care le-am făcut sunt încă pe rod.”

Pe de altă parte, adaugă el, strategia lor este să dezvolte branduri şi, până când plantaţiile ajung să rodească, mai au nevoie de încă câţiva ani.  În prezent, vând undeva la la 4 – 5 milioane de litri de vin pe an, nu totul în zona premium, dar şi-au propus să crească această cantitate: „Sper să ne ducem doar în zona premium, la 7-8 milioane de sticle în următorii 4-5 ani. Desigur că, întotdeauna, când propui cantităţi mari de vin, eşti obligat să produci şi vinuri din alte categorii, dar ele sunt mai mult ca un efect colateral”. Cel mai vândut brand al lor este Caii de la Letea, iar din gamele Caii de la Letea, soiul Aligoté este cel mai popular: „Din păcate, businessul de vin este unul în care, dacă te grăbeşti, pierzi, adică pierzi calitate şi atunci, când ai o strategie de premium, ultimul lucru pe care vrei să îl pierzi este imaginea de calitate, deci nu ne grăbim. Cred foarte mult în Băbeasca Neagră ca potenţial, apoi în Negru de Drăgăşani, Crâmpoşia, Fetească Albă, toate acestea sunt soiuri cu care avem planuri destul de importante. Aligotéul rămâne pentru că începem să avem cu acesta succes şi la scală internaţională”.

În ceea ce priveşte planurile de extindere, spune că pentru ei toate ţările sunt importante, dar o ţară care are potenţial foarte mare este Statele Unite : „Am început deja să exportăm acolo – în general, începem pe zona HoReCa în Statele Unite – cu siguranţă că la un moment dat vom începe şi cu retailul, dar deocamdată avem un importator acolo”.

Au ajuns şi în Bologna, unde sunt prezenţi în reţeaua Carrefour şi, de asemenea, în Kaufland şi în alte reţele, dar prin intermediari, apoi, în Regatul Unit, unde încep acum o vânzare către un importator care va lucra aproape exclusiv pentru vinurile lor, momentan pentru HoReCa. „În general, cam în orice piaţă poţi să intri cu ajutorul preţului, vânzând la preţuri foarte mici, dar apoi este foarte greu să te repoziţionezi – nu e totul să vinzi, ci să vinzi în segmentul care te interesează, ca să poţi să construieşti.” Anul care a trecut a fost unul bun, cu creşteri spectaculoase şi în continuare bune, dar se simte totuşi o anumită lentoare: „Noi suntem cumva peste bugetul pe care l-am prevăzut, suntem o firmă căreia nu îi plac creşterile lente, până acum am reuşit să creştem rapid. Nu sunt nemulţumit, dar simt că există această lentoare mai ales pe segmentul vinurilor entry level, unde vedem scădere a cererii: cred că motivul principal este o oarecare creştere a preţurilor”. Adaugă că toată industria s-a confruntat cu creşteri de costuri, care au reprezentat mult pentru consumatorul de entry level: „Pentru că nu ne concentrăm pe entry level, noi nu am crescut foarte mult preţurile, ci cu 7-8-10% la anumite produse, dar aud de la unii colegi că au scăderi, nu creşteri mai mici şi că au crescut preţurile cu mult mai mult, cu 15%. Încă este o creştere, dar minusculă, pe premium suntem peste buget în momentul de faţă”.

L-am întrebat pe Marius Iliev dacă au o strategie similară cu a lui Louis Vuitton, care pare să cumpere companii aflate în dificultate: „Ei au cumpărat în general companii care aveau branduri foarte puternice, criteriul lor nu a fost neapărat să găsească o companie care să se găsească în dificultate financiară – au căutat ceva care să aibă valoare şi pe care ei, prin raţiuni suplimentare, să o ducă mai departe şi să o asocieze cu acest portofoliu de luxury brands pe care îl au. Acest lucru încercăm să îl facem şi noi nefăcând achiziţii doar de dragul de a creşte numărul de hectare, ne uităm după potenţialul de creştere al unei companii”.


Ambasadorul vinurilor româneşti peste hotare

Marinela Ardelean, international wine expert şi ambasadorul programului Deschidem Vinul Românesc realizat de Carrefour, este unul dintre artizanii acestor întâlniri internaţionale dintre producătorii români de vin şi potenţialii lor viitori clienţi de peste hotare – la Roma,  la evenimentul de la ambasadă de pildă, era atât de implicată în rolul de liant între producătorii români de vin şi invitaţii evenimentului încât am realizat interviul cu ea ulterior, în scris. Autoare a „The Wine Book of Romania”, ea vorbeşte de potenţialul vinului de peste un deceniu – în 2016, de pildă, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin, spunea că se aşteaptă ca în 2036 România să fie în top trei jucători din industria vinului european, alături de Franţa şi Italia, atunci când vine vorba de excelenţă.

Cum stau lucrurile acum? „Primii paşi sunt cei mai grei, dar începem să-i facem. Am avut câteva evenimente internaţionale deja, la New York, la Mundus Vini, la Milano, iar acum am încheiat al doilea eveniment de la Roma. Înainte să alergăm, învăţăm să mergem, iar pentru asta trebuie să învăţăm să stăm în picioare. În această metaforă, aş spune că suntem în punctul în care învăţăm să stăm în picioare. Mai cu sprijin, mai fără, ne aventurăm spre primii paşi”, a răspuns ea de această dată. Din păcate, observă Ardelean, primul obiectiv de pe traseul consacrării vinului românesc este ca lumea să afle că facem vin, un fapt uitat în ultimele (destul de multe) decenii. „Medaliile de la concursurile internaţionale şi evenimentele de genul celui petrecut pe 5 mai la Ambasada României la Roma au fost de natură să îi informeze pe oameni că România face vin, ba chiar vin bun. Nu toţi au aflat, încă, dar ne apropiem de acea masă critică necesară pentru a organiza evenimente mai mari, pentru a atrage consumatorii de zi cu zi şi pentru a avea adresabilitate într-o campanie coerentă. Pentru că nu poţi anunţa în magazine şi restaurante un lucru despre care lumea nu ştie că există.”

Evenimentul de la Ambasada României din Italia a fost organizat în contextul în care Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău a înţeles ce tezaur reprezintă vinul românesc, ce potenţial are şi cum ar putea fi folosit ca brand de ţară. „Este pentru prima dată când se organizează un eveniment de degustare de vinuri în ambasada României în Italia, iar dacă noi am avut succes aici, în ţara care îşi dispută de decenii cu Franţa locul de cel mai mare producător de vin din lume, atunci vă puteţi imagina ce impact am putea avea în ţările care nu produc vin… Scopul, aşa cum am precizat mai devreme, este de a creşte notorietatea vinului românesc în rândul factorilor de decizie – antreprenori HoReCa, diplomaţi, jurnalişti şi personalităţi formatoare de opinie.”


„Medaliile de la concursurile internaţionale şi evenimentele de genul celui petrecut pe 5 mai la Ambasada României la Roma au fost de natură să îi informeze pe oameni că România face vin, ba chiar vin bun. Nu toţi au aflat, încă, dar ne apropiem de acea masă critică necesară pentru a organiza evenimente mai mari, pentru a atrage consumatorii de zi cu zi şi pentru a avea adresabilitate într-o campanie coerentă. Pentru că nu poţi anunţa în magazine şi restaurante un lucru despre care lumea nu ştie că există.”

Marinela Ardelean, international wine expert, Ambasador al programului Deschidem Vinul Românesc


În ceea ce priveşte rezultatele programului Deschidem Vinul Românesc (DVR), primul program naţional dedicat producătorilor şi consumatorilor, printre acestea se numără atenuarea efectelor pandemiei: „Fără DVR, pandemia ar fi fost mult mai dificilă, până la câteva potenţiale scenarii potenţial dezastruoase. Au fost companii care, în condiţiile în care restaurantele şi barurile au fost închise, au pierdut 60-80% din vânzări. Dar DVR este mai mult de atât, cred că cel mai bine se vede în secţiunea Exclusiv, unde nu există decât vinuri oferite de fiecare producător în exclusivitate pentru acest program. În acele vinuri se simt şi pasiunea pentru vin, şi dragostea faţă de loc, de terroir, şi încrederea că acest program poate reprezenta acel vin”.

Ce urmează?

Din punctul de vedere al Marinelei Ardelean, cu ajutorul companiilor specializate în tehnologii moderne, al băncilor şi al fondurilor europene, cramele din România întrunesc, în cea mai mare parte, standardele internaţionale de producţie – de la igienă la vase de fermentare, la clădiri şi la managementul podgoriilor. „Următorul pas este investiţia în turismul vinicol, care a început să se dezvolte, dar este departe de a acoperi nevoile consumatorilor. Pensiuni, hoteluri, spaţii de degustare, somelieri sau oameni care să spună povestea vinului, infrastructură pentru un acces rezonabil ca timp şi efort… Aici va mai dura o vreme, dar cred că producătorii ştiu deja că este o investiţie necesară.”

Marilena Ardelean observă că nume grele din Bordeaux până în Napa Valley vând 60%-80% din producţie turiştilor care vizitează crama, iar cifra lor de afaceri se dublează din turism, dintr-un serviciu adăugat vinului. Din punctul ei de vedere, nu există ţări cu mai multă tradiţie, există ţări cu mai puţine probleme, la nivel istoric: „Facem vin din acelaşi timp cu romanii, poate şi cu grecii, deşi este un pic neclar, ne devansează istoric Georgia şi Armenia, dar nu oricum, ci cu mii de ani. Dar vinul de atunci nu are mare legătură cu vinul de acum, s-au schimbat gusturile, atitudinile, cunoştinţele, astăzi vorbim în termeni de fizică, biochimie, ADN, măsurăm acizi, histamine, proteine, nu mai seamănă cu procesele de acum mii de ani, de încercare şi eroare. Vinul românesc merită iubit pentru că ne poartă sufletul oriunde în lume. Românii sunt iubitori, calzi, ospitalieri, vor mereu să împartă tot ce au mai bun, să îşi «omenească» oaspetele, şi cred că această expresie spune totul”.

Iar când vine vorba despre propriul mod în care a descoperit vinul – aceasta este o poveste care a început în Italia: „Eu am avut şansa să descopăr vinul în Italia, după ce m-am stabilit aici şi, provenind dintr-o zonă de horincă, din Maramureş, nu avusesem prea mult contact cu această cultură a paharului de vin de la masă, a asocierii de gusturi… Şi, după o vreme, am văzut cum începe să crească vinul românesc, cum apar sticle demne de a fi aşezate lângă suratele lor italiene, într-o competiţie corectă de preţ şi calitate. Doar că vinul înseamnă mult mai mult decât preţ şi calitate sau raportul dintre acestea. Cred că sufletul pe care îl simţi în vinul românesc seamănă cu cel pe care îl simţi în vinul italian. Este o înfrăţire, o îngemănare dincolo de cuvinte.”   

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.businessmagazin.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!