Analize și Trenduri – Banca Centrală Europeană urmează să decidă joi dacă va creşte rata dobânzii la un nivel record – Sinteza

• Investitorii,  împărţiţi în ceea ce priveşte probabilitatea pentru a 10-a creștere consecutivă

• BCE va ridica prognoza de inflație pentru anul viitor

• Previziunile de creștere pentru 2023-24 vor fi reduse

Banca Centrală Europeană urmează să decidă joi dacă va creşte rata dobânzii la un vârf record în ceea ce ar trebui să fie ultimul pas în lupta împotriva inflației sau să ia o pauză pe măsură ce economia se deteriorează, scrie Reuters.

Banca centrală pentru cele 20 de țări care împart moneda euro se confruntă cu o dilemă. Chiar și după nouă majorări consecutive ale ratelor dobânzilor, prețurile cresc cu peste două ori ținta de 2% și nu se așteaptă să încetinească de la acest nivel pentru încă doi ani.

Dar costurile mai mari ale împrumuturilor în mare parte din lume și starea de rău economic a Chinei afectează creșterea economică, o recesiune în zona euro fiind acum o posibilitate distinctă.

Analiştii şi investitorii au înclinat spre o pauză a majorărilor ratelor dobânzilor BCE până când Reuters a anunţat marţi că banca centrală urmează să crească prognoza pentru inflaţie anul viitor la peste 3%, întărind argumentul pentru o creştere.

Factorii politici au considerat proiecția pentru 2024 ca fiind esențială pentru a determina dacă inflația, în prezent încă peste 5%, se îndreaptă înapoi la țintă sau riscă să rămână blocată la un nivel mai înalt pentru prea mult timp.

„Momentul inflației este pur și simplu prea puternic pentru ca BCE să se oprească”, a spus economistul Danske Bank, Piet Haines Christiansen.

Majoritatea economiștilor dintr-un sondaj Reuters din 5-7 septembrie s-au așteptat ca BCE să mențină ratele constante în această săptămână, dar, odată cu schimbarea dispoziției, piețele monetare atribuie acum o șansă de 65% de creștere, care se aștepta să fie ultima dintr-un ciclu care a început  în iulie 2022.

O creștere de 25 de puncte de bază joi ar duce rata pe care BCE o plătește la depozitele bancare la 4,0%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999.

Cu doar 14 luni în urmă, această rată a ajuns la un nivel record de minus 0,5%, ceea ce înseamnă că băncile trebuiau să plătească pentru a-și depune numerarul în siguranță la banca centrală.

Noi prognoze 

Susținătorii unei creșteri de săptămâna aceasta ar putea spune că este necesară deoarece inflația, inclusiv măsurile subiacente care elimină componentele volatile, rămâne prea ridicată, o creștere recentă a prețurilor la energie amenințănd o nouă accelerare.

Dar ciclul de înăsprire rapidă – de două ori mai abrupt decât este prevăzut în mod normal de testele de stres ale BCE asupra sectorului bancar – și-a pus deja amprenta asupra economiei zonei euro.

Având în vedere că sectorul de producție, care de obicei are nevoie de mai mult capital pentru a funcționa, suferă deja din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor, împrumuturile acordate companiilor și gospodăriilor au căzut rapid.

Serviciile au început acum să se lupte în urma unui scurt boom post-pandemic în turism.

Cea mai mare economie a zonei euro, Germania, se confruntă cu o criză industrială și se îndreaptă către recesiune, potrivit mai multor prognoze.

Joi, se așteaptă, de asemenea, că BCE își va reduce previziunile de creștere pentru anul acesta și anul viitor, ceea ce a determinat unii economiști să susțină că ar trebui să se abțină de la creșterea ratelor în această lună.

„În timp ce inflația de bază arată doar semne provizorii de relaxare, perspectivele de creștere s-au întunecat rapid, ceea ce implică mai puțină nevoie de înăsprire”, a spus economistul Natixis Dirk Schumacher.

Odată ce creşterile de dobânzi se vor încheia, este probabil ca BCE să înceapă o dezbatere cu privire la eliminarea banilor numerar pe care i-a pompat în sistemul bancar prin diferite scheme de stimulare în ultimul deceniu, deși nu era așteptată nicio decizie în această privință săptămâna aceasta.