Adam Guibourgé-Czetwertynski, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Climei şi Mediului, Polonia:
► Partea de încălzire centralizată este o provocare foarte mare pentru că pur şi simplu nu ai soluţia tehnică pentru a-ţi livra volumele necesare fără emisii. Un oraş de dimensiunea Varşoviei, care acum este alimentat de 6 GW de centrale pe gaze, nu poate trece la biomasă sau la pompe de căldură. Şi în acest sector ne ducem spre un mix de tehnologii.
► Volatilitatea nu aduce investiţii şi creează probleme şi pentru competitivitatea industriei. Acesta este încă un motiv pentru care energia nucleară este vitală. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe companii industriale care vor vrea să îşi securizeze energia fie prin contracte pe termen lung, fie prin unităţi proprii, inclusiv în domeniul nuclear.
♦ Aproape 70% din energia care alimentează Polonia se bazează pe cărbuni, tranziţia acestui stat către un sistem cu zero emisii fiind de departe cel mai provocator proces la nivel european ♦ Dar tocmai exemplul Poloniei arată cât de diferite sunt economiile europene, drumul către neutralitatea climatică trebuind construit în fiecare caz pornind de la particularităţile locale ♦ Există însă un numitor comun european: tranziţia energetică fără reţele şi fără unităţi capabile să livreze energie în mod constant nu poate fi îndeplinită ♦ Problema este că exact aici atragerea finanţărilor este foarte dificilă.
Potrivit datelor publicate de EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluţiilor privind tranziţia către energia regenerabilă, 79% din energia Poloniei este rezultatul utilizării combustibililor fosili, anul trecut 69% din producţie fiind generată de centralele pe cărbuni. De altfel, Polonia s-a angajat să facă exitul din cărbuni abia în 2049, cel mai îndelungat termen la nivel european. Spre comparaţie, România, pentru care la nivelul anului 2022 cărbunii reprezentau doar 18% din producţia de energie, şi-a luat ca termen de exit din cărbuni anul 2032. Dar mai sunt câteva diferenţe importante. În perioada 2011-2020, capacitatea de producţie a Poloniei a crescut cu 29%, arată datele Eurostat, ţara conservându-şi centralele pe cărbuni peste care a adăugat regenerabile. În aceeaşi perioadă, parcul de producţie de energie al României s-a diminuat cu 9%. Investiţiile masive în energia verde vor continua în Polonia, dar statul vrea energie nucleară, se uită la gaz şi nu va scoate din funcţiune unităţi până când nu va avea ce pune în loc.
„Ponderea cărbunilor s-a schimbat pentru că am investit în verde. Acum avem o capacitate de 23 GW, dar la nivelul anului 2030 vrem să ajungem la 50 GW pentru ca în 2040 să avem 88 GW în energie verde“, spune Adam Guibourgé-Czetwertynski, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Climei şi Mediului din Polonia. Strategia energetică a Poloniei, spune Adam Guibourgé-Czetwertynski, se bazează acum pe patru piloni majori. „Primul este trecerea către un sistem de producere a energiei cu zero emisii. Apoi urmează asigurarea unei tranziţii juste pentru că avem zone unde dincolo de cărbuni sunt dezvoltate şi alte industrii, dar şi zone complet dependente de cărbuni. Combaterea poluării este o altă direcţie strategică, la fel şi securitatea energetică prin diversificarea ruetelor de alimentare.“
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).