Analize și Trenduri – Cosmin Marinescu: Diplomația comercială ca politică economică – Sinteza

Autor: Cosmin Marinescu  

În lumea de azi și pentru România de azi, diplomația comercială trebuie să devină cel mai activ motor al politicii noastre externe. Am participat cu plăcere la lansarea Săptămânii diplomației comerciale, eveniment organizat de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior în Aula Magna a  Academiei de Studii Economice. Este o binevenită oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare asupra importanței diplomației comerciale, iar asemenea evenimente trebuie să devină, totodată, un moment consacrat al angajamentelor, dar și un bilanț serios al rezultatelor obținute.

Într-un peisaj comercial tot mai dinamic și în continuă transformare, diplomaţia clasică dobândeşte noi valenţe. Suntem martori, de câteva decenii bune, la o schimbare de paradigmă în privinţa diplomaţiei.

Agenda politicii externe se aliniază din ce în ce mai mult în raport cu agenda de politică economică. Astfel, diplomaţia comercială devine determinantă pentru politica externă, având rolul strategic de a creşte receptivitatea pieţelor internaționale, prin angrenarea tuturor actorilor, instrumentelor şi canalelor de influență disponibile.

Drept urmare, şi responsabilitatea Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior va fi una pe măsură, în special în fundamentarea politicilor şi strategiilor privind investiţiile străine şi comerţul exterior.

Două direcții de acțiune sunt acum esențiale: o strategie de atragere a investiţiilor străine şi o strategie de creştere a exporturilor, care să ţină cont de redefinirea, în perioada post-pandemie, a hărţii relaţiilor comerciale externe. De aceea, modul de promovare, de prezentare și reprezentare în plan extern trebuie să fie unul proactiv, permanent împrospătat şi adaptat noilor coordonate şi sfere de interes.

Acesta este şi motivul pentru care politica externă trebuie corelată nemijlocit cu obiective comerciale, investiţionale şi strategice la nivel regional, european și nu numai. A venit timpul să ţintim mai sus, cu obiective mai ambiţioase şi mai clar definite, orientate și dincolo de piaţa europeană. Dispunem de toate resursele necesare pentru a câștiga noi pieţe de desfacere pentru produsele româneşti.

Creșterea economică națională are, fără îndoială, propria dimensiune externă, ceea ce face din diplomaţie un vârf de lance al politicii economice. Diplomaţia comercială devine astfel un factor esenţial de influenţă şi creştere, care trebuie să imprime reflexe economice politicii noastre externe. Avantajele competitive ale României trebuie în mod cert mai bine promovate, pentru valorificarea superioară a acestora şi pentru creşterea capitalului de imagine al României în plan extern.

Dat fiind locul cu anvergură științifică al conferinței de astăzi, permiteţi-mi să menţionez și câteva cifre care ne arată unele puncte nevralgice acumulate în timp, cu precădere în privinţa situației comerciale, dar și în legătură cu dinamica investiţiilor străine directe.

Astfel, în contextul unei deteriorări continue a balanţei comerciale, de aproape 6 ori în ultimii 10 ani, câteva aspecte devin îngrijorătoare şi constituie provocări pentru decizia de politică economică:

1. Adâncirea deficitului de cont curent, care a atins în 2022 nivelul record de 9,3% din PIB, acesta fiind efectul cumulat în timp al unor politici prociclice, bazate pe consum și deficite bugetare.
2. Creșterea puternică a deficitului comercial, care a depășit 34 miliarde de euro anul trecut, din care o pondere semnficativă, de 40%, provine din deficitul comercial generat de produsele aferente industriei chimice.
3. Adâncirea continuă a deficitului comercial al sectorului alimentar, care a crescut în ultimii 10 ani, de la doar 36 milioane euro în 2014, la un vârf de aproape 2 miliarde de euro în prezent, deși agricultura a absorbit, în două exerciţii financiare, aproape 37 de miliarde euro.
4. Dinamica structurală a investiţiilor străine directe, care au crescut în anul 2022 cu circa 20% față de 2021, însă, în principal pe seama profiturilor locale reinvestite, mai puțin prin investiții greenfield, în timp ce pe primele luni ale anului curent ISD-urile au înregistrat un recul de circa 600 milioane euro.

Încetinirea ritmului investițiilor străine directe pare că urmează trendul de încetinire a creșterii economice la nivel european și nu numai, ceea ce impune, în cazul României, nevoia de politici prudente, care să susțină consolidarea finanțelor publice și stabilitatea macroeconomică.

Am menționat doar câteva evoluţii, reprezentantive pentru nevoia de corelare a măsurilor de politică economică. Diplomaţia comercială poate contribui la atenuarea acestor neajunsuri, poate asigura plus valoare şi perspectivă pe termen lung pentru produsele româneşti, dar şi creşterea atractivităţii României ca destinaţie investiţională.

Este momentul să dăm dovadă de inteligenţă economică şi să ne transformăm din furnizori de materii prime pentru pieţele externe, în producători de bunuri competitive, cu valoare adăugată înaltă.

În acest sens, Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, ca vector de cooperare cu mediul de afaceri, trebuie să beneficieze de implicarea ministerelor de resort, dar și de suportul camerelor de comerţ şi al asociaţiilor oamenilor de afaceri. În acest sens, am identificat o serie de elemente care ar putea defini și consolida pe mai departe arhitectura diplomaţiei comerciale româneşti :

1. Definirea unor direcţii strategice realiste, cuantificabile la nivelul sectoarelor competitive, care să stabilească obiective şi ţinte precise în privința stimulării creşterii exporturilor şi a investiţiilor străine directe în domenii de interes pentru economia României.
2. Instituirea unui mecanism de monitorizare continuă a rezultatelor obţinute în raport de țintele asumate, precum şi un mecanism de corectare şi ajustare permanentă a acţiunilor şi măsurilor întreprinse.
3. Crearea unui sistem bonus-malus cu rol indicativ, prin intermediul căruia activitatea la nivelul autorităţilor statului cu atribuții specifice, inclusiv activitatea consilierilor economici, să fie mai bine susținută și orientată spre atingerea obiectivelor proiectate și asumate.

Astăzi, succesul politicii externe depinde substanţial de strategiile pe care trebuie să le dedicăm piețelor externe și de performanţele economice obţinute în afara graniţelor.

Avem încredere că, în activitatea sa, Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior va reuşi să coaguleze și să potențeze interesele economice sectoriale şi eforturile factorilor implicaţi, asigurând fundamentarea unor decizii specifice şi finalitatea lor practică.

Urez succes Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior şi sper ca anul viitor să avem oportunitatea unei dezbateri ample asupra celor mai recente rezultate ale diplomaţiei comerciale româneşti!”