Robotul Minerva ca: 
de Dan Pălăngean
România a ocupat poziția a cincea din UE în ce privește deficitul comercial pe prima jumătate din 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. În contextul în care creșterea exporturilor (+7%) a fost mai mare decât cea a importurilor (+2%), minusul din schimburile externe a dus la un rezultat mai bun față de aceeași perioadă a anului anterior (reducere cu 1,7 miliarde euro sau -13%).
Primele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+12,8 miliarde euro), Polonia (+6,7 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, de +15,4 miliarde euro) și Slovacia (+2,1 miliarde euro după -2,2 miliarde euro în intervalul ianuarie – iunie al anului trecut).
Ungaria a trecut și ea pe plus (+1,8 miliarde euro, de la -4,1 miliarde euro anterior), în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-2,2 miliarde euro, de la -3,2 miliarde euro pe primele șase luni din 2022). Intrată recent în Eurozonă Croația a avut o un rezultat slab (-8,4 miliarde euro, similar cu cel de dinaintea accesului).
România a păstrat cea mai slabă poziție în regiune, la care era deja „abonată”. Observație importantă, îmbunătățirea soldului cronic negativ poate părea bună dar a fost palidă (aproape de opt ori mai mică) prin comparație cu cea a Poloniei, țara cu economia cea mai apropiată ca structură și dimensiune.
Totdată, în structură se poate observa că România a avut o performanță mai redusă (dar apropiată de Polonia) în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (+6%). Semnificativ sub Cehia, Ungaria și Slovacia (cu +9-10%), dar mult mai bine decât Croația (+3%) și reculul din Bulgaria (-3%), altminteri singura țară din regiune pe minus pe segmentul intracomunitar.
Principalii parteneri – Germania și-a majorat substanțial excedentul iar Italia a trecut pe plus
Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a majorat substanțial excedentul comercial tradițional (cu 135%, până la 98,3 miliarde euro) iar Italia a trecut de pe minus pe plus (+18,3 miliarde euro, de la -15 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut). Al treilea mare partener economic al țării noastre, Franța, și-a ameliorat deficitul comercial, de la circa 90 miliarde euro, la -70 miliarde euro (cel mai mare deficit comercial din UE) .
Pe ansamblul Uniunii, deficitul comercial din primele șase luni ale anului s-a restrâns puternic (de la -201,3 miliarde euro până la doar -4,2 miliarde euro). Rezultatele au confirmat trendul pozitiv iar schimburile intracomunitare au avansat cu 2,1%, până la 2.120 miliarde euro. Eurozona a revenit pe excedent comercial (de la -151,8 miliarde euro pe S1 2022 la +5,3 miliarde euro în S1 2023 și, de reținut, +23 miliarde euro în iunie).
Una peste alta, România a continuat să înregistreze un deficit important în context regional. Din perspectivă europeană, valoarea consemnată a fost mai mică decât în cazul Spaniei (-18,1 milioane euro) sau Greciei (-14,9 milioane euro) și de puțin peste cea înregistrată de Portugalia (-13,4 miliarde euro), toate confruntate cu probleme de stabilitate macroeconomică.
Astfel, pe fondul unui avans al PIB în scădere (+1,1% brut S1 2023 față de S1 2022, conform datelor provizorii), România se confruntă cu un dezechilibru extern care rămâne îngrijorător, mai ales pe fondul diminuării semnificative a producției industriale (-4,8%). Ceea ce îngreunează o echilibrare mai consistentă a schimburilor externe.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (financialintelligence.ro).
